Ziua imnului național al României – ‘Deșteaptă-te române!’, simbol al unității Revoluției Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului național al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, indică site-ul https://www.cdep.ro/. ”În municipiul București și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului național al României și de înălțare a drapelului național, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană”, se arată, de asemenea, în legea menționată, notează Agerpres.ro.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română din anul 1848, Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie, Zi a imnului național, simbol al unității Revoluției române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei și 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.
Poemul ‘Un răsunet’ al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul ‘Deșteaptă-te, române!’, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține. Începând din 1848, ‘Deșteaptă-te, române!’ a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în timpul primului și al celui de-al doilea Război Mondial, precizează site-ul www.presidency.ro.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, ‘Deșteaptă-te, române!’ și alte marșuri și cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților, mai notează site-ul Administrației Prezidențiale.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ”Deșteaptă-te române!” a fost ales imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituția prevede, prin Articolul 12, că imnul național este ”Deșteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, conform site-ului www.cdep.ro.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro.
Ziua Imnului Național/ Nicușor Dan: România contribuie semnificativ la securitatea europeană și euroatlantică
România, aflată în prima linie de apărare a Flancului estic al NATO, contribuie ”semnificativ” la securitatea europeană și euroatlantică, a subliniat președintele Nicușor Dan, într-un mesaj transmis marți de Ziua Imnului Național.
”Trăim vremuri tulburi, cu multe provocări, conflicte și instabilitate, cu un război brutal la graniță”, a afirmat șeful statului.
El a menționat că, în acest context, versul ”Acum ori niciodată” capătă semnificații speciale. ”Este un apel la solidaritate, acțiune și responsabilitate. Avem nevoie de coeziune în jurul valorilor naționale, de o viziune strategică pentru a ne asuma locul pe care țara noastră îl merită: un aliat de încredere, un stat activ, respectat în Europa și în lume”, a completat președintele.
Potrivit acestuia, imnul ”reamintește cu toată forța că unitatea, demnitatea, responsabilitatea și libertatea sunt valorile cardinale pe care s-a clădit România modernă”.
”Deșteaptă-te, române!” este ”vocea unei națiuni care a reușit să își păstreze unitatea în cele mai dificile momente ale istoriei sale”, a evidențiat Nicușor Dan.
Șeful statului a menționat că imnul României reprezintă ”unul dintre cele mai puternice simboluri naționale, a cărui istorie este legată de momentele cruciale din devenirea noastră ca societate modernă”.
El a adăugat că ”Deșteaptă-te, române!” a devenit un ”îndemn sinonim cu libertatea și curajul unei națiuni care, după toate perioadele întunecate și nefaste ale trecutului său, și-a regăsit forța de a se ridica și a reconstrui”.
”Astăzi, ne amintim cu respect și recunoștință de cei care au pus independența și suveranitatea României mai presus de propria viață. Eroii care, prin sacrificiul lor, au făcut posibil să trăim într-o țară democratică, parte a unei lumi libere. Preluate pentru prima dată în timpul revoluției pașoptiste, versurile scrise de Andrei Mureșan și muzica lui Anton Pann au mobilizat generații după generații, ajungând ca, în Decembrie 1989, să se identifice cu eliberarea României de comunism”, a punctat președintele.
De atunci, a indicat el, imnul național ”a definit esența idealurilor democratice și a valorilor euroatlantice ale țării noastre, consfințind hotărârea românilor de a se opune, în ultimele trei decenii și jumătate, oricăror derapaje care ar pune în pericol statul de drept și libertățile câștigate”.
Ziua Imnului Național/ Bolojan: ”Deșteaptă-te, române!” – mesaj la fel de actual; fiecare are o parte de responsabilitate
Premierul Ilie Bolojan a transmis marți un mesaj de Ziua Imnului Național, subliniind că mesajul acestuia este la fel de actual ca atunci când a apărut în timpul mișcărilor revoluționare din 1848, ca reacție la nevoia de unitate și curaj.
”Ziua Imnului Național este un moment potrivit pentru a ne aminti motivul pentru care a fost scris ‘Deșteaptă-te, române!’. Imnul nostru a apărut în timpul mișcărilor revoluționare din 1848, ca reacție la nevoia de unitate și curaj. În acele vremuri grele, românii luptau pentru drepturi, libertate și demnitate”, a precizat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a arătat că, în prezent, România nu este în război, dar se confruntă cu ‘provocări reale’, menționând că societatea are nevoie de încredere și de instituții care trebuie să funcționeze.
”Astăzi nu mai suntem în război, dar ne confruntăm cu provocări reale: o societate care are nevoie de încredere, instituții care trebuie să funcționeze și o economie care să livreze rezultate, nu doar promisiuni. Mesajul Imnului – acela de a nu sta deoparte – este la fel de actual. Fiecare dintre noi are o parte din responsabilitate. La mulți ani de Ziua Imnului Național! La mulți ani, România!”, a transmis prim-ministrul.
Ziua Imnului Național al României – ”Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Săptămâna Haferland: Reîntoarcerea acasă și renașterea spiritului săsesc
