Cu 99,41% din cele 1,4 milioane de voturi numărate la referendumul UE organizat duminică în Moldova, procentul celor care au votat „Da” s-a situat la 50,39%, față de cei 49,61% care au votat „Nu”, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a denunțat faptul că votul de duminică a fost supus unor ingerințe externe „fără precedent”. Autoritățile moldovenești au acuzat Rusia că se află în spatele unor manipulări de diferite tipuri, notează luni El Mundo.
Declarația sa publică a venit după ce rezultatele preliminare au arătat că va trebui să existe un al doilea tur strâns la alegerile prezidențiale și că referendumul pentru stabilirea intrării în UE ca obiectiv constituțional a fost foarte disputat, cu un scor pe care pro-rușii l-au condus toată noaptea.
Potrivit autorităților moldovenești, Rusia a cumpărat 300.000 de voturi, aproximativ 20% din totalul voturilor exprimate. În timpul campaniei, magnatul fugar Ilan Șor, refugiat în Rusia, s-a oferit în mod deschis pe rețelele de socializare să plătească cetățenii moldoveni pentru a-i convinge și pe alții să voteze împotriva Guvernului (pro-european – n.r.).
Înainte de vot, autoritățile moldovenești au eliminat conținutul online despre care au spus că conținea dezinformare și au anunțat că au descoperit un plan rusesc de a instrui moldovenii să organizeze revolte în masă.
Alegerile prezidențiale, care au avut loc în același timp, i-au adus Maiei Sandu 42% din voturi, în timp ce principalul său rival, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a câștigat 26%. Rezultatul este mai strâns decât se aștepta și face ca un al doilea tur, foarte disputat între cei doi, să fie previzibil pe 3 noiembrie. Pe lângă oboseala cetățenilor din cauza crizei economice, rezultatul slab al referendumului contribuie la plasarea Maiei Sandu într-o poziție mai puțin favorabilă pentru turul doi, întrucât a susținut integrarea în UE.
La rândul său, Kremlinul a spus că alegerile din Moldova nu au fost libere și că rezultatele au ridicat multe întrebări.
Moldova a alternat poziții pro-occidentale și pro-ruse de la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991. Relațiile cu Moscova s-au deteriorat sub guvernul Sandu, care a susținut integrarea în UE. Guvernul său a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia, a acuzat Rusia că a complotat pentru a o răsturna și a diversificat aprovizionarea cu energie după ce Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaze. O situație asemănătoare cu cea din Ucraina.
„Ceea ce vedem este o rată de creștere a voturilor în favoarea Maiei Sandu și a acelor participanți la referendum care au favorizat o orientare către UE, lucru care este tehnic greu de explicat”, a denunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov.
Analistul politic Valeriu Pașa a remarcat, citat de Reuters, că votul pentru „Da” a câștigat în final doar din cauza unei prezențe neobișnuit de mare la urne în rândul diasporei moldovenești care susține în mare măsură integrarea în UE.
Candidatul Stoianoglo a spus că, dacă va ajunge la putere, va dezvolta o politică externă „echilibrată” care să includă legături cu UE, Rusia, Statele Unite și China. Stoianoglo a boicotat referendumul de duminică, numindu-l un șiretlic pentru a crește scorul electoral al Maiei Sandu.
Între timp, din străinătate, magnatul Ilan Șor și-a frecat mâinile văzând problemele cu care se confruntă președinta Maia Sandu. Chiar de la primele ore ale zilei de luni, el s-a grăbit să declare că moldovenii au votat împotriva referendumului: „Astăzi vă felicit, ați pierdut bătălia”, a adăugat el, adresându-se lui Sandu simplu cu apelativul ”Maia”. La acea oră, când au apărut primele rezultate, aproape 57% dintre cetățenii moldoveni păreau să fi votat „Nu” la referendum.
