Emmanuel Macron caută o majoritate în Parlament, pentru al doilea mandat de cinci ani

Sursa: Facebook

Primul tur al alegerilor legislative din Franța a avut loc duminică, 12 iunie, iar majoritatea prezidențială, „En Marche devenită Ensemble, a lui Emmanuel Macron este umăr la umăr cu Uniunea comuniștilor, socialiștilor, ecologistilor și stângii radicale a France Insoumise, condusă de Jean-Luc Mélenchon, NUPES.

Reales în urmă cu șapte săptămâni, președintele Macron ar putea pierde majoritatea absolută, adică 289 de deputați din cei 577 din Adunarea Națională, camera decizională a Parlamentului francez.

De menționat că extrema-dreapta, Rassemblement National, condusă de Marine Le Pen, a progresat cu 7 puncte față de ultimele alegeri, cele din 2017, și ar putea obține în sfârșit un grup parlamentar de 20 până la 30 de deputați, în timp ce dreapta neo-gaullistă și liberală, „Les Républicains”, ar putea pierde jumătate din aleșii săi, salvând aproximativ cincizeci.

Pe 9 iunie, înaintea primului tur al scrutinului legislativ din Franța, pentru alegerea a 577 de deputați în Adunarea Națională, Emmanuel Macron a ridicat tonul împotriva opoziției de stânga și a ecologiștilor care l-ar putea priva de majoritate în Parlament, în al doilea mandat de cinci ani.

Reales cu peste 58% din voturi împotriva lui Marine Le Pen, candidata Rassemblement National (extrema dreaptă), președintele în exercițiu, cu mișcarea En Marche, centristă și pro-europeană, a aruncat în aer un peisaj politic francez care fusese dominat peste 50 de ani de către doi poli – dreapta neo-gaullistă și liberală, respectiv stânga social-democrată și ecologistă.

Cei doi reprezentanți principali ai acestor familii politice au suferit un crunt eșec în primul tur al alegerilor prezidențiale: Valérie Pécresse, președinta regiunii Ile-de-France, candidată a „republicanilor” (dreapta neo-gaullistă), a obținut doar 4,7 % din voturi, iar Anne Hidalgo, primarul Parisului și candidată a Partidului Socialist, mai puțin de 2%.

Așadar, la sfârșitul primului tur al alegerilor prezidențiale au apărut trei poli principali: extrema dreaptă, în jurul lui Marine Le Pen și Eric Zemmour (7% în primul tur); centrul pro-european al lui Emmanuel Macron și stânga ecologistă și radicală, de-acum regrupată în jurul lui Jean-Luc Mélenchon, cu scorul său bun, de 22%, obținut în alegerile prezidențiale.

Acesta din urmă, lider al partidului „La France Insoumise” (stânga radicală), a reușit să se unească, pentru alegerile legislative, cu Partidul Comunist, Partidul Socialist și cu Europa Ecologistă Verzii. Sub eticheta Noii Uniuni Populare Ecologiste și Sociale (NUPES), aceștia au candidați comuni în cele 577 de circumscripții ale țării, pentru a-și vedea aleși cât mai mulți deputați.

Această alianță este în primul rând una electorală, fiecare dintre părțile componente urmărind mai întâi să poată forma un grup parlamentar în Adunarea Națională, cu minim 15 deputați.

Potrivit ultimelor sondaje, această alianță l-ar putea împiedica pe președintele reales să aibă o majoritate stabilă, adică un minim de 289 de deputați.

În ciuda unei platforme de propuneri comune, în special privind puterea de cumpărare și reforma pensiilor, NUPES este traversată de divergențe profunde, în special în ceea ce privește energia (nucleară sau eoliană) și Europa, domnul Mélenchon dorind să scape, dacă este necesar, de anumite reguli ale Bruxelles-ului, chiar dacă înseamnă pericolul unui „Frexit”.

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron nu a ratat ocazia de a critica puternic aceste contradicții ale alianței.

Sprijinit de o mare majoritate a francezilor pentru poziția sa față de războiul purtat în Ucraina de Vladimir Putin, președintele Macron, prezent marți, 14 iunie, în România și apoi în Moldova, tocmai a propus o inițiativă de deblocare a exporturilor de cereale din portul Odesa.

Evident, imaginea internațională a lui Emmanuel Macron are impact asupra campaniei electorale din Franța, chiar dacă ne amintim de criza „vestelor galbene” și de situația foarte critică a spitalelor din țară, înainte și după valul de Covid-19.

Eliberați de restricțiile și constrângerile legate de pandemie, majoritatea francezilor au apreciat politica guvernului, pe ideea lui „orice este nevoie”, care a acoperit majoritatea costurilor luptei împotriva virusului, în special testele și indemnizațiile de șomaj.

Va fi suficient pentru ca președintele Macron să obțină din nou majoritatea absolută în seara celui de-al doilea tur al alegerilor parlamentare din 19 iunie? Nu e sigur!

În țările vecine, se zice uneori că „Franța este un paradis populat de oameni care cred că trăiesc în iad”!

Alegerile din Franța | Cu ce s-au ales extremiștii

Articolul precedentChristine Lambrecht: Obuzierele germane de tip Panzerhaubitze 2000 vor putea fi în curând utilizate în războiul din Ucraina
Articolul următorAnkara răspunde temerilor Israelului: Turcia este o ţară sigură
Yves-Claude Llorca (65 de ani) a început să lucreze în România, ca jurnalist, în 2002, când a fost numit șeful biroului Agence France-Presse la București. A activat la AFP în perioada 1982-2010. A fost reporter în redacția AFP de la Paris, pentru care a acoperit realegerea președintelui François Mitterand, căderea Zidului Berlinului și referendumul din Chile, pierdut de gen. Augusto Pinochet. A fost și șeful biroului AFP din Barcelona în timpul Jocurilor Olimpice din 1992, acoperind totodată zona Touluse, sud-vestul Franței și Andorra până în 1995. A mai lucrat în Bolivia și Peru, unde a prins criza luării de ostatici de la reședința ambasadorului Japoniei, care durat patru luni, între decembrie 1996 și aprilie 1997. A fost director AFP pentru Peru și Bolivia, dar și președintele Asociației presei străine din Peru, între 1996 și 1997. În 2000 a revenit la secția internațională a AFP din redacția de la Paris, iar în 2002 a fost numit șeful biroului din București, poziție deținută până în 2007. A fost co-fondator și președinte al Romanian Foreign Press Association, împreună cu jurnalista Alison Mutler de la Associated Press. După aderarea României la UE, a fost decorat cu Ordinul Național al României în grad de Comandor pentru “serviciul credincios”. Din 2010, a activat ca journalist independent și resident permanent în România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here