- O analiză realizată de Novaia Gazeta Europa
<<Când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, perspectivele pentru Moldova nu păreau bune. Dar au trecut patru ani și, în ciuda unei campanii rusești neobosite de destabilizare a țării, Moldova a supraviețuit și a făcut progrese semnificative.
De exemplu, a progresat pe calea spre aderarea la UE. Moldova a trecut de la statutul de solicitant la cel de candidat la câteva luni după izbucnirea războiului și a deschis oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. Guvernul desfășoară acum reforme pentru a se alinia la standardele UE.
Un astfel de progres nu a fost o concluzie previzibilă, având în vedere numeroasele provocări cu care s-a confruntat Moldova ca urmare a războiului din Ucraina. Țara a fost o destinație timpurie pentru refugiații ucraineni, ceea ce a pus o presiune semnificativă asupra serviciilor și resurselor publice deja suprasolicitate.
Cu o prezență de zeci de ani în Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, Rusia părea să aibă și o rampă de lansare pentru escaladarea conflictului în spatele Ucrainei. Această prezență i-a oferit Moscovei o posibilă destinație pentru a avansa spre vest, de-a lungul coastei Mării Negre.
Operațiunile sub steag fals ale Rusiei din aprilie 2022 par să fi oferit dovezi suplimentare că Moscova plănuia să destabilizeze Moldova. Iar un an mai târziu, așa-numitul complot penstru destabilizare a subliniat intenția Moscovei de a-și continua eforturile împotriva Moldovei. Aceasta a fost o tentativă planificată și sponsorizată de Rusia de a infiltra Moldova cu sabotori din Rusia, Muntenegru, Belarus și Serbia.
Poate cea mai serioasă provocare pentru Moldova a venit în ianuarie 2025, când Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Transnistria, care timp de decenii fusese complet dependentă de Moscova în aprovizionarea cu gaze rusești, a fost aruncată într-o criză imediată.
Autoritățile de acolo au întrerupt încălzirea centrală și apa caldă la toate clădirile rezidențiale. De asemenea, au ordonat închiderea întreprinderilor industriale care nu erau implicate în fabricarea de produse alimentare de strictă necesitate. Dezastrul umanitar iminent și războiul informațional care a urmat între Rusia, Moldova, Transnistria și UE cu privire la cine era de vină au reprezentat din nou o amenințare serioasă la adresa stabilității în Moldova.
În plus, două alegeri moldovenești din ultimii ani au oferit Kremlinului o oportunitate de interferență. Cu toate acestea, în ciuda imixtiunii Rusiei, președinta pro-europeană a Moldovei, Maia Sandu, și-a asigurat un al doilea mandat în 2024. Partidul său a câștigat apoi o altă majoritate absolută în alegerile parlamentare din anul următor.
Așadar, cum a reușit o țară mică, prinsă între Ucraina și România, cu un conflict vechi de decenii, să reziste presiunii rusești?
La începutul războiului, cel mai grav pericol pentru Moldova era escaladarea conflictului din Transnistria. Deși acest lucru ar fi putut servi intereselor Moscovei, politicienii din Moldova și Transnistria erau dornici să mențină stabilitatea în relațiile lor.
De partea transnistreană, acest lucru a fost determinat în principal de interese economice. Regiunea face parte din zona de liber schimb profundă și cuprinzătoare dintre Moldova și UE din 2016, iar 80% din toate exporturile din Transnistria merg acum către țările UE.
Stabilitatea economică contribuie, de asemenea, la asigurarea continuării regimului transnistrean aflat la guvernare. Interesele comerciale și politice de acolo sunt adesea unul și același lucru, întruchipate în conglomeratul Sheriff, omniprezent.
Sheriff domină economia Transnistriei, operând o rețea de supermarketuri, benzinării, companii de construcții, hoteluri, posturi de radio și TV și o rețea de telefonie mobilă. De asemenea, controlează partidul politic Obnovlenie, care conduce guvernul în capitala regională, Tiraspol.
În același timp, stabilitatea reduce riscul unei crize umanitare și al unui val de refugiați care ar putea destabiliza Moldova. Menținerea nivelurilor relativ substanțiale de încredere care s-au construit între cele două părți a fost, prin urmare, o prioritate pentru politicienii de la Chișinău și Tiraspol.
Capacitatea politicienilor moldoveni și transnistreni (ajutați de asistența UE) de a evita o escaladare majoră a crizei energetice în 2025, precum și menținerea relațiilor în general stabile și previzibile în ultimii patru ani, în ciuda eforturilor Rusiei de a perturba conflictul, este de bun augur pentru viitor.
Bugetul de stat al Republicii Moldova continuă să aloce resurse pentru proiecte comune care implică comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru, care separă Moldova și Transnistria. Aceasta a inclus 1,5 milioane de euro pentru 30 de proiecte în 2025, ceea ce a dus investiția totală la peste 11 milioane de euro în peste 600 de proiecte din 2011.
Cu toate acestea, deși Moldova a depășit eficient furtunile din ultimii ani, există încă amenințări la adresa stabilității sale. De exemplu, provocările privind reintegrarea Transnistriei în Moldova rămân. După mai bine de trei decenii de separare, există obstacole sociale, politice, economice și juridice semnificative de depășit.
Pe de o parte, faptul că negociatorii șefi ai ambelor părți s-au întâlnit din nou față în față la sfârșitul lunii februarie, după o pauză de 15 luni, indică angajamentul lor de a face progrese și de a-și rezolva disputele pe cale pașnică și prin dialog. Dar, pe de altă parte, există unele semne că încrederea dintre cele două părți rămâne fragilă.
În ajunul întâlnirii, Maia Sandu a semnat un decret de revocare a cetățeniei moldovenești a nouă persoane care servesc în structurile guvernamentale ale Transnistriei. Două dintre ele au luptat, de asemenea, împotriva Moldovei în timpul scurtului război civil din 1992, care a creat Transnistria. Momentul adoptării decretului a fost condamnat de partea transnistreană pentru că a pus presiune excesivă asupra Tiraspolului.
Așa cum a recunoscut recent Maia Sandu la aniversarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, supraviețuirea țării sale se datorează eroismului ucrainenilor în apărarea țării lor și, prin urmare, în ținerea Rusiei departe de Moldova. Dar, dincolo de simpla supraviețuire, Moldova pare să fi ieșit mai puternică din provocările cu care s-a confruntat.
Într-un moment în care narațiunea victoriei inevitabile a Rusiei împotriva Ucrainei începe să se destrame, este important să ne amintim limitele puterii Kremlinului. Vecinii Rusiei, prin propriile eforturi și cu sprijinul partenerilor lor europeni, nu sunt pionii neajutorați așa cum Moscova își dorește să fie.>>
