FC Scorniceștiul lui Viktor Orban. Incredibila întoarcere în comunism a Ungariei

Sursa: ATV.HU

La vârsta de 15 ani, Viktor Orban a intrat la echipa de tineret Videoton, o echipă de top localizată în Székesfehérvár, care a reușit să prindă finala UEFA din 1985. Acesta e doar un singur detaliu biografic esențial din „genetica” autocratului de peste decenii, ce avea să transforme acest sport nu doar într-o defulare de cezarism, ci și în cheia de acces a multor oligarhi în cercul său de putere și, per total, în structurile de control ale statului mafiotic pe care Fidesz, partidul aflat la putere, l-a construit cu abnegația unei colonii de furnici.

În Ungaria, o echipă de fotbal de comună s-a calificat în Liga Europa. Localitatea are 1.500 de oameni, dar și cel mai mare atu: este locul de naștere al premierului Viktor Orban, scrie Courrier International.

Echipa Puskás Akadémia FC va juca în următoarea ediție a Europa League după ce a terminat pe locul trei în Liga OTP Bank. Potrivit surselor citate, guvernul de la Budapesta s-a arătat foarte generos cu echipa, în spatele performanței stând 192 milioane de euro. E vorba de bani publici alocați de guvern, prin intermediul unui program de finanțare a sportului maghiar. Portalul 444.hu vorbește despre un „capriciu al lui Orban”.

Premierului ungar deține o casă la câțiva metri de stadionul de 4.000 de locuri, iar clubul e controlat de oligarhul preferat al regimului, Lőrinc Mészáros.

Acesta nu este însă singurul club de fotbal apropiat de puterea de la Budapesta care să fi beneficiat de injecții de capital de la stat. Lista mai cuprinde Ferencváros TC (condus) de secretarul general al FIDESZ, Gábor Kubatov), Videoton FC (deținut de magnatul István Garancsi) sau Mezőkövesd Zsóry (care îi aparține ministrului adjunct al Finanțelor, András Tallai).

Courrier International reamintește cazul Viitorul Scornicești. În 1979, echipa de fotbal din satul natal al lui Nicolae Ceaușescu promova în prima divizie a României, la doar șapte ani de la înființare. Echipa nu a jucat în cupele europene și a retrogradat în 1990, apoi s-a desființat.

Factorul Felcsut

Totul a început la Felcsut, un mic sat din Ungaria, la vreo 40 de kilometri distanță de Budapesta. Ar trece drept o așezare banală dacă nu ar fi două aspecte care îl particularizează în actualitatea ungară: 1) faptul că este locul copilăriei premierului Viktor Orban; 2) stadionul uriaș de fotbal pe care Orban l-a construit aici în 2014, dar nu neapărat datorită dragostei sale pentru fotbal, ci ca un „pol ritualic” de putere politică.

Pancho Arena, finalizată în 2014, este cu siguranță unul dintre cele mai impresionante stadioane din Ungaria și aduce mai mult a catedrală decât a stadion, cu un faraonic acoperiș de țiglă, turle de aramă și bolte de lemn bogat ornate punctând verticalitatea interiorului. Megalomania este la ea acasă, cu alte cuvinte.

Purtând numele pe care fanii Real Madrid l-au atribit celui mai mare fotbalist al Ungariei din anii 1950, atacantul Ferenc Puskás, Pancho Arena este și sediul unui club numit tot în onoarea sa, Akadémia FC, înființat în 2007. Stadionul are o capacitate de 3.800 de persoane, dublul numărului de locuitori din oraș. Dar, la fel precum Puskás însuși are prea puțin de-a face cu Felcsút – el începându-și cariera de club la Budapesta și necălcând niciodată în micul sat – stadionul nu a fost construit pentru a fi utilizat de localnici. Aici este epicentrul relațiilor de afaceri din jurul lui Viktor Orban, aici roiesc oligarhii tolerați de Viktor Orban.

Există un loc de parcare pentru bancherul Sándor Csányi, cel mai bogat om din țară și șeful asociației maghiare de fotbal, și altul pentru István Garancsi, cel care deține apropiatul Videoton FC, echipa la care Orban a jucat în adolescență, dar și pentru camaradul său din domeniul construcțiilor, oligarhul László Szíjj. Îi sunt alocate două spații lui Lőrinc Mészáros, primarul Felcsút și președinte al Puskás FC, care a intrat pe lista celor mai bogați unguri de când prietenul său din copilărie, Viktor Orbán, a ajuns prim-ministru în 2010. Și mai este, evident, un loc și pentru Orbán însuși care și-a petrecut mare parte din copilărie la Felcsút și a jucat în seria a patra a ligii de fotbal în timpul primului mandat de premier, la finele anilor 1990.

„Curge berea”

La sfârșitul anilor 1980, Orban era student la Drept în Budapesta, acolo unde, împreună cu alți 36 de studenți, a înființat Fidesz – partidul al cărui lider încă este. Cum comunismul a căzut în 1989, Orban s-a făcut remarcat ca lider al tineretului. În fața a 250.000 de oameni adunați în Piața Eroilor din Budapesta pentru ceremonia de reînhumare a lui Imre Nagy – fostul prim ministru executat în timpul revoluției ungare din 1956 – Orban a susținut un discurs faimos prin care denunța Uniunea Sovietică și cerea retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Ungariei. A fost un moment prin care s-a remarcat prin tupeu și oportunism – vorbitorii din ziua respectivă încheiaseră un pact nescris de a evita subiectul plecării Rusiei – dar, datorită lui, a intrat în cărțile de istorie, aflăm dintr-o investigație The Guardian.

Un detaliu mai puțin cunoscut al acelei epoci tumultoase este acela că liderii Fidesz care, actualmente, ocupă cele mai importante trei poziții în fruntea Ungariei – Orban, președintele János Áder și László Kövér, purtătorul de cuvânt al Adunării Naționale – au jucat împreună la aceeași echipă de cinci membri. În serile de vineri de la sfârșitul anilor 1980, viitorii conducători ai Ungariei jucau într-o echipă a studenților la drept care se numea ironic Fojikasör – „Curge berea”.

Zsolt Komáromy, care deseori juca împotriva lui Orbán în echipa adversă își amintește că, pentru premier, „a juca fotbal era un mod de a se elibera de agresiune. Odată a scos mingea din joc. Când toți au înmărmurit, Orbán a spus că e în teren, a continuat cu mingea la picior și a înscris. Anula regulile și punea altele în loc, un fel de «Vă zic eu când este sau nu în afara terenului»”.

Politicienii Fidesz „au început să-și facă apariția la partidele de fotbal în mașini negre, iar bodyguarzii stăteau de pază lângă terenul de fotbal”, își amintește Imre Wirth, un alt membru al echipei adversare, potrivit The Guardian. În timp ce colegii săi au rămas la „Curge Berea”, primul-ministru a decis să joace fotbal semiprofesionist la Felcsút, apoi în a patra divizie.

Statul mafiotic

În 2013, sociologul Balint Magyar, fost ministru al Educației în Ungaria în perioada 1996-1998 și 2002-2006, a publicat o carte care a provocat vâlvă pe scena politică: „Post-communist Mafia State: The Case of Hungary”. Ideea de bază de la care pleacă Magyar: Ungaria a ieșit din comunism transformată într-un stat mafiotic. Sociologul ungar creează o hartă riguroasă a tipurilor de oligarhi pe umerii cărora se susține o structură mafiotică suprastatală.

Sandor Csanyi este menționat de sociolog la categoria „oligarhilor autonomi”. Altfel spus, acea specie de oligarhi care, indiferent de schimbările de regim, cade mereu în picioare, având ușile permanent deschise la vârfurile puterii. Dar Csanyi este, de asemenea, descris și ca fiind lobby-istul „fantomă” al lui Viktor Orban printre oamenii de afaceri din Ungaria, având ca misiune „momirea” acestora în cercul de putere de la Budapesta, unde nu poți primi acces fără a-ți achiziționa o echipă de fotbal. În felul acesta, Viktor Orban împușcă doi iepuri dintr-un foc: nu doar că aduce noi infuzii de capital în regimul său, dar obligă diverși potentați ai zilei să finanțeze totodată și fotbalul din Ungaria.

În 2013, un alt sociolog maghiar, Marton Kozak, a făcut o analiză a pattern-ului mafiotic care îl caracterizează, ca identitate politică, pe Viktor Orban, pornind de la pasiunea sa pentru fotbal.

„Acest conducător de stat mafiot şi amator de sport a transformat lumea fotbalului maghiar după imaginea modelului dorit. Structura socială a stadioanelor reflectă o imagine parţială, dar autentică a lumii de dinafară. Din vara anului 2010, difuzările săptămânale ale meciurilor de fotbal pe canalul public de televiziune scot în evidenţă principalele sale caracteristici”, scria Kozac într-o analiză publicată în Magyar Narancs.

Un „program educativ”

Fotbalul statului mafiot nu este considerat ca parte a industriei de divertisment, aşa cum se întâmplă în ţările cu economie de piaţă. „Ceea ce se face pe stadioane nu este un divertisment pentru regimul colectivist maghiar, ci un program educativ”. Telespectatorii află astfel că punctul focal şi principalul lăcaş al puterii maghiare este loja VIP, frecventabilă doar de către privilegiaţii regimului. După aceste difuzări televizate, nimeni nu poate greşi în privinţa identităţii persoanei cele mai importante din univers: Viktor Orbán.

„Când premierul Ungariei se înfăţişează într-un loc fizic separat de ceilalţi spectatori, în compania preşedintelui Republicii, a preşedintelui Adunării Naţionale, a procurorului-şef, a unor membrii ai guvernului, a celor mai influenţi şi mai bogaţi directori şi oameni de afaceri (Csányi, Hernádi, Demján), a judecătorului Curţii Constituţionale, a vice-preşedintelui biroului de control de stat al Ungariei, a fostului preşedinte al Academiei maghiare de Ştiinţe şi a altor persoane foarte importante, se arată în primul rând că aceşti actori fără adevărată putere acceptă această situaţie, şi în al doilea că întreaga lojă este o entitate care nu se amestecă cu lumea inferiorilor şi a străinilor”, explica sociologul ungar.

Şeful mafiei nu consideră inacceptabilă apartenenţa suporterilor radicali la extrema dreaptă. Entuziasmul din jurul vinovaţilor de crime de război, frecventele demonstraţii rasiste, incitarea continuă la ură împotriva ţărilor vecine şi actele de violenţă nu displac decât dacă dau naştere unei condamnări (adevărate sau propuse) din partea unei federaţii maghiare sau internaţionale.

„Viktor Orban, dotat cu «inteligenţă fotbalistică», nu-şi dă niciodată cu părerea cu privire la aceste subiecte: atunci când FIFA a condamnat Ungaria să joace fără spectatori un meci de calificare pentru Cupa Mondială 2014 împotriva României din cauza incidentelor cauzate de suporteri în timpul meciului împotriva Israelului la Budapesta, Orbán a reacţionat sec: «iEste mai bine să-mi păstrez opinia pentru mine». Dacă trebuie să-şi exprime o uşoară dezaprobare, o face prin intermediul unui mic conducător al Familiei. De exemplu: Gábor Kubatov, director al partidului FIDESZ şi preşedinte al clubului de fotbal Ferencváros – care făcuse parte din suporterii radicali ai echipei în anii ’90, cu legături cunoscute cu grupuri criminale – a dezaprobat instalarea unui afiş făcând referinţă la László Csatáry [un criminal de război nazist maghiar] doar pentru că se temea de o sancţiune pentru club”, mai scria Marton Kozak.

Potrivit lui Viktor Orban, „geniul maghiarilor cu talente imense şi multiple” se afirmă pe terenul de fotbal. El explică slăbirea fotbalului maghiar din ultimele decenii printr-un sabotaj realizat de către conducerea comunistă, după 1956. Când Ungaria va fi din nou condusă de forţe demne de acest nume şi care vor sprijini fotbalul, ordinea mondială – „care spune că noi suntem cei mai mari regi” – va fi evident restabilită.

Deşi Ungaria Mare nu mai există, Ungaria îşi va avea statutul de mare putere mondială în fotbal. „Ne vom număra din nou printre cele mai mari naţiuni ale fotbalului”, declara în urma cu câțiva ani Viktor Orban.

2 COMENTARII

  1. Și care e problema?.. bravo lor, că au un om care ține la țara lui ..nu contează ce face,dar Ungaria e în alt secol față de noi…la toate capitolele, începând de la infrastructura, educație, sănătate, economie…și acum că veni vorba de covid,ungurii ne bat la curul gol…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here