Fost ambasador SUA la NATO: Cele 3 greșeli americane prin care Putin iese mereu câștigător

Președintele Rusiei exploatează trei greșeli pe care Statele Unite le comit de nenumărate ori: o înclinație mai degrabă spre dezescaladare decât confruntarea cu agresiunea; dorința de a compartimenta problemele decât de a le trata laolaltă; și mulțumirea privind rolul SUA în lume, scrie într-o analiză CEPA Kurt Volker, fost ambasador american la NATO.

🔹 Experiența lui Vladimir Putin ca ofițer KGB în Germania i-a servit bine ca președinte al Rusiei. Înțelege psihologia liderilor occidentali și știe să profite de ea.

Cea mai evidentă trăsătură pe care o exploatează este preferința constantă a Occidentului de a evita confruntarea. Statele Unite și aliații lor caută aproape întotdeauna să evite escaladarea și să ajungă la soluții negociate. În ceea ce privește problemele importante pentru Rusia, acest lucru oferă Kremlinului un avantaj imediat.

Putin poate profita de inițiativă și poate crea o criză – cum ar fi prin invadarea Ucrainei -, determinând Occidentul să ceară „dezescaladarea” și să-i ofere o „singură bandă”. Putin poate escalada apoi și mai mult, provocând o anxietate și mai mare, după care poate face un mic pas înapoi, spre ușurarea Occidentului, în timp ce-și continuă în mod semnificativ implementarea agendei. El joacă de nenumărate ori această carte. Occidentul caută întotdeauna soluții și stabilitate. Putin folosește crizele și instabilitatea pentru a crea puncte de influență.

Exact acest lucru s-a întâmplat cu sporirea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia în aprilie 2021, cu închiderea unor zone semnificative ale Mării Negre pentru exerciții militare, cu sprijinul acordat lui Bashar al-Assad în Siria, cu interferența electorală – printre nenumărate alte exemple.

Una dintre tacticile lui Putin pentru a profita de dorința de dezescaladare a Occidentului este negarea acțiunilor proprii ale Rusiei, oricât de neverosimil ar fi. Până în prezent, în ciuda faptului că forțele rusești au ocupat Donbasul, că hackerii ransomware atacă întreprinderile occidentale și mai mulți oponenți politici au fost uciși sau otrăviți, Putin neagă că oricare dintre acestea are de-a face cu Rusia. Acest lucru îi dă de înțeles Occidentului că poate există un anumit interes comun cu Rusia în căutarea unei soluții.

A doua greșeală exploatată de Putin este preferința occidentală pentru compartimentarea problemelor. „Lucrăm împreună acolo unde putem, dar ripostăm acolo unde trebuie”, a fost o mantra a mai multor administrații americane. În loc să se opună puternic Rusiei, compartimentarea îi permite lui Putin să mențină o poziție agresivă asupra problemelor de cea mai mare importanță pentru el, oferind în același timp „cooperare” Occidentului în probleme mai puțin semnificative pentru Rusia, forțând astfel Vestul să nu perturbe relația.

Pe 12 iulie, Putin a publicat un manifest pseudo-istoric de 5.000 de cuvinte care justifică agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, chiar dacă forțele rusești continuă să ocupe Crimeea și o parte din Donbas. Nu a existat niciun răspuns din partea SUA sau a altor guverne occidentale, cel mai probabil din cauza dorinței de a evita un „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” – adică de a evita confruntarea cu Putin pornind de la un eseu, oricât de flagrant ar fi.

Trei zile mai târziu, trimisul american pentru climă și fostul secretar de stat John Kerry se afla la Moscova, făcând o declarație comună cu omologul său despre obiectivele comune SUA-Rusia în lupta împotriva schimbărilor climatice. Mesajul adresat vecinilor Rusiei a fost clar: Rusia poate comite agresiuni împotriva lor și poate fi cooptată în continuare în diplomația la nivel înalt de către Statele Unite.

Cât de mult îi pasă lui Putin de lupta împotriva schimbărilor climatice poate fi dezbătut. Dar utilizarea acestei „cooperări” vizibile este o demonstrație vie a modului în care funcționează efectiv compartimentarea în favoarea lui Putin. El folosește probleme de interes pentru Occident, dar de interes marginal pentru Rusia, pentru a crea un sentiment de cooperare și, astfel, pentru a stimula Occidentul de-a nu ține piept Rusiei.

Acestea fiind spuse, cea mai mare greșeală făcută de SUA, de care Putin profită cu ușurință, este excesiva trufie a mentalității că ordinea liberală occidentală este atât de naturală, atât de atractivă și atât de dominantă încât restul lumii se va călca în picioare ca să facă parte din ea. Acest lucru era adevărat în timpul Războiului Rece, dar în 2021 Occidentul se află într-un mediu competitiv.

China, Rusia, Iran, mișcările ideologice și multe altele concurează pentru inimile și mințile oamenilor din întreaga lume și, în multe cazuri, au sorți de izbândă. Mai degrabă decât să fim mulțumiți de faptul că oamenii bat un drum către ușa noastră, Statele Unite trebuie să gândească și să acționeze proactiv, ca un antreprenor care se confruntă cu o concurență dură, pentru a modela o lume care favorizează libertatea. Trebuie să angajăm populațiile din societățile reprimate; să găsim puncte de intersecție cu aliați precum Turcia și Ungaria, chiar și atunci când nu suntem de acord; să construim noi alianțe; și să rămânem fermi pe poziție decât să ne retragem din conflicte în care rezultatul este încă în echilibru.

Este o treabă grea și-i cerem prea mult publicului occidental. Dar bunăstarea lui depinde în cele din urmă de modelarea lumii viitorului – una în care valorile occidentale sunt ascendente, nu una în care acestea se află în retragere. Dacă nu putem face față provocării și nu putem lupta peste tot pentru cele mai importante probleme și recunoaște că ne aflăm într-un mediu competitiv și că nu trebuie să ne mulțumim cu puțin, atunci vom continua să cedăm terenul de joc celor de teapa lui Putin.🟦

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here