Oferit de Uniunea Europeană şi SUA, ajutorul militar pentru Ucraina – care de la o livrare la alta a fost tot mai sofisticat de la invazia rusă în februarie 2022 – face în prezent obiectul unor disensiuni politice, o frână puternică în calea noilor angajamente, comentează joi France Presse într-o amplă analiză, preluată de Agerpres.
Pachetele suplimentare european şi american sunt în prezent blocate, ceea ce a dus la o reducere a noilor promisiuni de ajutoare (atât militare şi umanitare, cât şi financiare) la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, conform datelor înregistrate la sfârşitul lunii octombrie de către institutul de cercetare german Kiel Institute, publicate joi.
Numai în ceea ce priveşte ajutorul militar, Uniunea Europeană şi ţările NATO au promis aproape 100 de miliarde de euro Ucrainei până la sfârşitul lunii octombrie, potrivit Institutului Kiel, care ţine o evidenţă a armelor promise şi livrate Ucrainei de la invazie.
Europa în ansamblu (inclusiv Regatul Unit, Norvegia şi Turcia) a promis 51,5 miliarde de euro, iar SUA – 43,9 miliarde. Dar promisiunile europene se întind pe durata mai multor ani, pe când cele ale SUA au fost realizate sau vor fi realizate în termen de un an. În ceea ce priveşte angajamentele pe termen scurt (de 12 luni), Europa – cu 36,3 miliarde de euro – se află în urma SUA, remarcă AFP.
Pe ţări, SUA sunt urmate de Germania (cu 17,1 miliarde, din care 6,6 miliarde pe termen scurt) şi Regatul Unit (6,6 miliarde, integral pe termen scurt). Berlinul a anunţat un pachet suplimentar de 1,3 miliarde de euro la sfârşitul lunii noiembrie.
La fel ca ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia), principalele contributoare în raport cu bogăţia lor, cele mai multe dintre ţările limitrofe celor doi beligeranţi au făcut eforturi bugetare importante, dar nu mai fac de acum un front unit.
Susţinătoare ferventă la începutul invaziei, Polonia şi-a văzut relaţiile deteriorându-se cu Ucraina, pe care o acuză de concurenţă neloială în sectoarele cerealelor şi rutier. La ora actuală, Varşovia nu mai asigură decât livrările de arme „convenite anterior” cu Kievul, dar perspectiva unui nou guvern proeuropean – în cazul în care guvernul minoritar format de dreapta naţionalistă populistă la sfârşitul lunii noiembrie nu obţine votul de încredere al parlamentului în termenul prevăzut de lege – ar putea să schimbe această situaţie.
În Slovacia, sosirea la putere a unei noi majorităţi a fost însoţită de tensiuni, noul prim-ministru Robert Fico blocând un important transport de arme planificat de guvernul precedent la începutul lunii noiembrie, aşa cum promisese în timpul campaniei.
Reticenţele unor ţări europene de a mări ajutoarele complică căutarea unui consens la nivelul UE cu privire la o nouă finanţare.
Pachetul de 20 de miliarde de euro pe patru ani propus de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost blocat, la fel ca şi cel de 50 de miliarde de euro prevăzut pentru consolidarea sprijinului european pentru Ucraina.
Cât priveşte noul pachet de ajutor american, acesta este în prezent blocat în Congresul SUA, din cauza reticenţei aleşilor republicani.
Ca rezultat, în perioada dintre august şi octombrie, noile promisiuni de ajutor pentru Ucraina, inclusiv ajutorul umanitar şi financiar, au scăzut cu aproape 90%, ajungând la 2,11 miliarde de euro, comparativ cu perioadă similară din 2022, în care a fost votat un pachet american de 12 miliarde de dolari. De asemenea, ajutorul se bazează pe un număr din ce în ce mai limitat de ţări.
La începutul conflictului, în faţa înaintării fulgerătoare a trupelor ruseşti, Kievul a primit de urgenţă zeci de mii de arme uşoare. Apoi, începând din aprilie, când armata rusă şi-a concentrat eforturile în Donbas (est) şi în sud, forţele ucrainene au primit arme capabile să lovească în spatele liniilor inamice (obuziere, lansatoare multiple de rachete, elicoptere de luptă, drone).
Aliaţii Ucrainei îi livrează şi sisteme de apărare antirachetă, între care sistemul american Patriot, pentru a se apăra împotriva loviturilor ruseşti asupra infrastructurii şi oraşelor.
La începutul anului 2023, pentru a ieşi din războiul de tranşee instalat în est, Kievul a obţinut tancuri moderne grele: Abrams americane (livrate de la sfârşitul lunii septembrie), Challenger britanice şi, mai ales, Leopard germane, care au reputaţia de a fi printre cele mai bune din lume. Potrivit Institutului Kiel, au fost promise 265 de tancuri, dintre care cel puţin 150 au fost livrate până la sfârşitul lunii octombrie.
În timp ce Ucraina a început în iunie o contraofensivă dificilă, ea a obţinut de la aliaţii săi rachete cu rază lungă de acţiune: Storm Shadow/Scalp (cu o rază de acţiune de 250 km), livrate de Franţa şi Marea Britanie începând din luna mai, apoi rachetele americane ATACMS (cu o rază de acţiune de 165 km), utilizate pentru prima dată de Ucraina în octombrie.
După aprobarea dată de Washington, Ţările de Jos şi Danemarca s-au angajat în august să livreze 61 de avioane de luptă americane F-16. Urmează Norvegia. Pregătirea piloţilor, asigurată de o coaliţie de 11 ţări, a început deja, iar un centru de instruire a fost inaugurat la mijlocul lunii noiembrie în România, unde au sosit primele cinci F-16 din Ţările de Jos, aminteşte AFP.
