Revista Hungarian Spectrum a publicat recent o analiză economică pertinentă, referitoare la starea economiei și a veniturilor reale din țara vecină. Potrivit sursei citate, nivelul de trai a stagnat, iar măsurile neortodoxe introduse de guvernul Viktor Orbán nu au produs nicicum un miracol economic.

O analiză economică La sfârșitul anului trecut, Eurostat a publicat cele mai recente statistici privind consumul individual efectiv (AIC) al statelor membre ale Uniunii Europene. AIC se referă la toate bunurile și serviciile consumate efectiv de gospodării și este considerat un indicator mai bun al nivelului de bunăstare economică al unei țări decât PIB pe cap de locuitor. Ungaria aparține în mod decisiv țărilor cele mai sărace din Uniunea Europeană. În prezent, AIC-ul Ungariei este doar 62% din media UE, ceea ce înseamnă că Ungaria, măsurată de AIC, este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, chiar înaintea Bulgariei cu 54%. În țările Europei de Est și Est-Centrale, Ungaria, cândva cea mai bună economie dintre sateliții sovietici, a fost lăsată în urmă de țări precum Lituania, Cehia, Slovenia, Polonia, Slovacia și chiar de România.

Aceste cifre ar putea surprinde oamenii care, de mai mulți ani, au auzit declarații guvernamentale triumfaliste despre explozia salariilor. Potrivit Oficiului Central de Statistică (KSH), în ultimii trei ani salariile reale au crescut cu 21%, în timp ce productivitatea a crescut cu doar 3-4%. Cu toate acestea, în această perioadă nu a existat niciun semn de inflație gravă, care în astfel de circumstanțe ar trebui să fie de două cifre. Willem Buiter, economistul principal al Citigroup, a declarat publicației Portofolio că „Ungaria în acest mediu este un mic miracol.”

Potrivit economiștilor maghiari, însă, nu există niciun miracol deloc. În ultimii ani, salariile reale calculate pe baza statisticilor forței de muncă sunt cu aproximativ 20% mai mari decât cele bazate pe conturile naționale. Rezultatul final este că mărirea salariilor reale în Ungaria este aproximativ jumătate din ceea ce guvernul raportează pe baza statisticilor privind forța de muncă. Așa-numita „explozie salarială” face zgomot doar în granițele Ungariei, a menționat István Dedák în Portofolio, deoarece bazele de date internaționale se bazează pe statisticile Oficiului Central de Statistică, care se bazează pe conturile naționale. Astfel, statisticile internaționale arată doar câștiguri salariale modeste similare cu fundamentele macroeconomice maghiare, de asemenea, modeste.

Cât a crescut nivelul de trai ungar în ultimii 10-12 ani? În afară de examinarea salariilor reale, trebuie luat în considerare slăbirea considerabilă a forintului. Între 2008 și 2019, forintul a pierdut aproximativ 28% din valoarea sa față de euro, ceea ce crește prețul la aproape toate produsele importate. De asemenea, trebuie să calculăm rata cumulată a inflației, care a fost de 36% în aceeași perioadă. Potrivit lui Miklos Hajdu, care a scris un articol pe această temă, salariul lunar brut al unui angajat cu normă întreagă, exprimat în forinți, a crescut cu 83% în ultimii 12 ani. Cu toate acestea, creșterea salariului său, măsurată în euro, a fost mult mai modestă, de doar 43%. Mai mult, dacă luăm în considerare inflația în acei doisprezece ani, marea „explozie salarială” nu depășește 30% și dacă luăm în considerare deteriorarea valorii forintului „suntem mai mult sau mai puțin acolo unde eram înainte Criza economică din 2008. ”Nivelul de trai a stagnat. Economia neortodoxă introdusă de guvernul Orbán nu a produs un miracol economic.

Economiștii se plâng și de refuzul guvernului maghiar de a publica date economice importante. De exemplu, Oficiul Central de Statistică a anunțat în 2015 că, până acum, nu va calcula cifrele anuale pe pragul sărăciei. Motivul deciziei a fost, potrivit biroului de statistică, că aceste calcule „nu reflectă realitatea”. Interesant, majoritatea țărilor europene, precum și Statele Unite, nu consideră că sarcina este imposibilă. Determinarea pragului sărăciei se face de obicei prin calcularea costului total al tuturor resurselor esențiale pe care un adult uman obișnuit le consumă într-un an, pe lângă costul locuinței (chiria apartamentului). În majoritatea țărilor europene, procentul persoanelor care se situează sub pragul sărăciei este în jur de 14% până la 17%. Întrucât KSH refuză să divulge numerele, Alianța Sindicatelor Maghiare, cu cooperarea Friedrich Ebert Stiftung și Agenda Politică, un think tank economic, și-au făcut propriile calcule al pragului probabil de sărăcie, din Ungaria. În 2017, ei au ajuns la concluzia că aproximativ 30% din populație trăiește în sărăcie.

Népszava a raportat în urmă cu câteva zile că, în ciuda creșterii recente a salariilor, Ungaria rămâne în urmă, chiar și în rândul țărilor V4. Salariul mediu lunar în Cehia este de 932 €, în Slovacia 863 €, în Polonia 793 €, în timp ce în Ungaria este de doar 701 €. Același lucru este valabil și pentru salariul minim: în Republica Cehă este de 432 €, în Slovacia 427 €, în Polonia, 379 EUR, iar în Ungaria 305 €.

Guvernul este extrem de mândru de creșterea PIB-ului din ultimii ani, dar ceea ce administrația Orbán nu observă este că vecinii Ungariei cresc, de asemenea, aproximativ cu aceeași rată sau chiar mai mari. Rezultatul Ungariei în 2018 a fost impresionant. Economia a crescut cu 4,9%, însă Polonia a crescut și mai mult, la 5,1%. Creșterea de 4,1%, din Slovacia, a fost mai mult decât respectabilă, iar România a avut o creștere bună, de 4,1%.

O problemă este că banii pe care Ungaria îi primește de la Uniunea Europeană, deși măresc ritmul de creștere, țara nu beneficiază pe termen lung, deoarece este trasă înapoi. În plus, de creșterea economică din ultimii ani au beneficiat doar cei super bogați și, într-o măsură mai mică, membrii clasei de mijloc superioare. Între timp, aproximativ 80-90% din populațiese chinuie cu salariile foarte mici pe care le primesc. Un nivel de trai decent pentru majoritatea populației nu este una dintre prioritățile regimului Orbán.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here