Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova va putea servi ca un catalizator pentru reintegrarea şi soluţionarea conflictului transnistrean, cele două procese având „viteze” diferite, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.
„Procesul de integrare europeană are cu totul altă viteză şi avansarea în procesul de integrare europeană va putea servi ca un catalizator pentru reintegrarea şi soluţionarea conflictului transnistrean. Deci noi am reuşit să convingem partenerii noştri că sunt două procese diferite care se mişcă cu viteze diferite”, a arătat şeful Legislativului din Republica Moldova.
Mai mult, el a apreciat că, „în cazul conflictului transnistrean, acţiuni rapide ar putea fi contraproductive”.
De asemenea, Igor Grosu a subliniat că NATO respectă politica Republicii Moldova şi a vorbit despre semnificaţiile faptului că ţara sa, din punct de vedere constituţional, este neutră.
AGERPRES: Domnule Grosu, veniţi la Bucureşti de la Bruxelles, aţi vorbit de parcursul european al Republicii Moldova. Oficialii de la Chişinău au vorbit în repetate rânduri, oficialii de la Bucureşti au vorbit în repetate rânduri despre faptul că se aşteaptă ca, până la finalul anului, să se înceapă negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ce semnale aţi avut dumneavoastră acum?
Igor Grosu: Am avut semnale bune, de apreciere, la recomandările pe care, să zic aşa, le-am îndeplinit, cele trei din nouă şi trei sunt în proces de definitivare. Avem încă trei pe care trebuie să depunem mai mult efort. Pe de altă parte, am avut şi solicitări foarte clare şi corecte că trebuie să avansăm exemplar, lucru pentru care noi niciodată n-am cerut clemenţă. Am zis că da, interesul nostru e să îndeplinim ca la carte cele nouă recomandări şi care o să mai fie solicitări, pentru a pretinde şi a putea solicita, bineînţeles, deschiderea negocierilor de aderare la sfârşitul acestui an, 2023.
AGERPRES: Care sunt solicitările pe care le-aţi primit şi despre care puteţi vorbi?
Igor Grosu: Nimic ieşit din comun. Să continuăm reforma Justiţiei este principala preocupare a noastră în primul rând, să continuăm aici, să mergem mai departe cu evaluarea externă. Suntem în proces de evaluare a candidaţilor la CSP – Consiliul Superior al Procurorilor. Aici încă avem de muncă. La fel, trebuie să dăm ţării un nou CSJ – Curtea Supremă de Justiţie, să înregistrăm progrese pe dosarele cele mai de rezonanţă. Şi aici o parte de responsabilitate ţine de acţiunile sistemului judiciar din Republica Moldova. Sigur, depindem şi de viteza cu care sau (de) cât de repede răspund la solicitările noastre ţările în care fie se află acele personaje – oligarhii, cei care au furat din bănci şi nu doar din bănci. Şi aici noi deja observăm o schimbare de atitudine. Este incomparabil, să zicem, cu un an în urmă, când puteai să aştepţi luni întregi un răspuns la o solicitare, la o interpelare. Acum există această înţelegere, plus iniţiativa României de a institui un regim de sancţiuni pentru aceste personaje – un moment unic. Atât de repede s-au mişcat lucrurile din momentul lansării propriu-zise a iniţiativei, cred că a fost februarie – martie dacă nu greşesc, şi deja la începutul lui mai 27 de state membre unanim au deschis lista celor vizaţi. Asta, la fel, creează o presiune pe aceşti indivizi care au dat mâna cu Federaţia Rusă şi alte grupări criminale pentru a destabiliza situaţia politică din Republica Moldova.
AGERPRES: Deci simţiţi la modul real impactul sancţiunilor UE legate de oligarhii din Republica Moldova?
Igor Grosu: Eu sunt mai rezervat şi când o să văd că o să fie aduşi primii acasă atunci o să am confidenţa să spun „da, domnule, s-a pornit …”.
AGERPRES: În ceea ce priveşte drumul european al Republicii Moldova, mereu s-a repetat că România este cel mai bun avocat al Republicii Moldova…
Igor Grosu: Aşa e…
AGERPRES: Pe de altă parte, s-a repetat şi faptul că vor veni experţi de la Bucureşti care vor fi detaşaţi la Chişinău. Există aceşti experţi de la Bucureşti care deja au fost detaşaţi sau aveţi promisiuni, există un calendar al acestor experţi care vor veni?
Igor Grosu: Noi avem exemple când cetăţeni ai României deja activează în funcţii, conduc instituţii importante din Republica Moldova. Am recurs şi la modalitatea de a le oferi cetăţenie, doar ca să fie eligibili pentru aceste funcţii.
AGERPRES: Puteţi da un exemplu?
Igor Grosu: Îmi scapă numele acum, dar persoana este în fruntea Serviciului pentru prevenirea spălării banilor.
AGERPRES: … care e cetăţean român şi a primit cetăţenie moldovenească?
Igor Grosu: Da, care e cetăţean român şi noi l-am identificat, ne-am convins că este un bun specialist şi a răspuns invitaţiei noastre. Sunt şi alţi colegi români care activează în alte misiuni de consultanţă a Uniunii Europene, dar dorim să extindem această colaborare. Ştiu că la nivel de Senat, dacă nu greşesc, există o iniţiativă a unui grup, (…) o să discut acum seara şi cu domnul Ciucă (Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului – n.r.). O să reluăm discuţia să vedem cum putem operaţionaliza şi care este orizontul când să devină funcţional acest centru, ca noi să putem beneficia targetat. Noi de acum… o altă solicitare foarte francă a colegilor de la Comisia Europeană, dar şi de la Parlamentul European (a fost legată de – n.r.) capacităţile în ministere şi agenţii. Am fost întrebaţi foarte franc: avem suficiente capacităţi care în eventualitatea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare să fie implicaţi plenar în procesul de aproximare a legislaţiei? Am recunoscut că avem nevoie de a capacita ministerele. Noi am suplimentat 250 de poziţii de funcţionari în ministere, care vor fi implicaţi nemijlocit în procesul de aproximare a legislaţiei. Am instituit o poziţie specială de secretar general adjunct în minister, responsabil doar de misiunea integrării europene, dar nu e suficient înţelegem. Dezvoltarea capacităţilor necesită timp. Deci o să beneficiem, sunt sigur, de ajutorul colegilor din România.
AGERPRES: Faptul că Republica Moldova este nu neapărat luată „la pachet” cu Ucraina în ceea ce priveşte parcursul european, dar (merge – n.r.) paralel cu Ucraina credeţi că vă avantajează, având în vedere contextul regional?
Igor Grosu: Nu sunt sigur că am înţeles întrebarea…
AGERPRES: Fiecare ţară are propriul dosar, dar…
Igor Grosu: Ceea ce vreau să vă spun eu e că în discuţiile anterioare care se purtau exista o opinie, să zic aşa, care se reducea la următoarele: „Ucraina să meargă înainte şi Moldova să mai aştepte”. Acum lucrurile astea nu se mai discută şi este foarte bine. Noi am reuşit să convingem, colegii români au reuşit. Aici diplomaţia română şi politicienii români au fost adevăraţii noştri avocaţi. Noi am reuşit să îndepărtăm această pistă şi nu se mai pune problema decuplării Republicii Moldova de Ucraina. Asta n-ar face bine nici Republicii Moldova nici Ucrainei. Ba dimpotrivă ar crea nişte oportunităţi pentru neprietenii noştri.
AGERPRES: Neprietenii fiind…?
Igor Grosu: Federaţia Rusă. Federaţia Rusă şi bandiţii, scuzaţi, interlopii. Aici nu-i nicio… Federaţia Rusă care a făcut un pact foarte clar cu lumea criminală, cu fugarii, în încercarea de a destabiliza situaţia politică din Republica Moldova şi asta pe mine, personal, nu mă miră, după atrocităţile pe care le-au comis şi le comit în Ucraina. Nu ne mai miră cu nimic. Deci nu se mai pune problema, toată lumea ne susţine, apreciază în special comportamentul nostru în gestionarea crizei refugiaţilor. Avem şi acum cred că sunt vreo 82.000 de ucraineni, în special femei.
AGERPRES: Care sunt în Republica Moldova în protecţia statului?
Igor Grosu: Da, da. Deci ei beneficiază de tot ce beneficiază cetăţenii noştri şi o să le oferim toată asistenţa atât timp cât ei vor decide să rămână la noi. Aici nu se discută, e un consens politic, chiar şi coloana a cincea… îi zicem aşa … nu vine cu pretenţii sau cu aluzii. Deci este o unanimitate.
AGERPRES: Puteţi vorbi de protecţia statului care este acordată cetăţenilor din Ucraina? Fiecare stat are propriul pachet…
Igor Grosu: Vă spun în cazul nostru – au acces simplificat la piaţa muncii. Se pot angaja în instituţiile noastre. Chiar era un exemplu – (la) Ungheni, mai mulţi medici, lucrători din domeniul medical, doamne, s-au angajat în spitalele de acolo.
AGERPRES: Adică le e mai uşor să-şi echivaleze diplomele?
Igor Grosu: Da, pentru că mai mult sau mai puţin sistemul de studii era cam acelaşi. Ai noştri făceau studii la Kiev, ucrainenii sau români din Ucraina, din Cernăuţi sau din regiunea Odesa, veneau la Chişinău la Universitatea de Medicină. Am spus de accesul la piaţa muncii, de accesul la instituţiile de educaţie, în preşcolar, serviciile medicale. Primesc servicii medicale, centrele de asistenţă, centrele în care sunt cazaţi noi continuăm să le finanţăm, oferă toată asistenţa. Am dat câte trei – patru exemple despre ce tip de asistenţă le oferim.
AGERPRES: Pentru că v-aţi referit la Federaţia Rusă, recent din România au fost expulzaţi 40 de angajaţi ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti. Astăzi (miercuri – n.r.), a existat în presa din ţara dumneavoastră, din Republica Moldova, o ştire care făcea o comparaţie între personalul diplomatic rus la Chişinău şi personalul diplomatic din Republica Moldova (la Moscova). Întrebarea este dacă şi dumneavoastră luaţi în vedere eventuale expulzări?
Igor Grosu: Noi analizăm foarte atent şi am spus lucrul ăsta şi public şi eu şi ministrul de Externe. Noi analizăm cât de justificat este numărul de diplomaţi sau angajaţi ai Ambasadei din Federaţia Rusă de la Chişinău, sigur comparând şi cu volumul de lucru pe care îl au ei, cel legal.
AGERPRES: Anume?
Igor Grosu: Cel legal, cel ilegal sau… da… să îi zicem de activităţi contrainformative, de culegere de informaţii ne supără, să zic aşa.
AGERPRES: Puteţi da mai multe detalii?
Igor Grosu: Da, sunt, nu foarte multe, suficiente cazuri când persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, sosind la Chişinău, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria. Şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă. Şi noi ştim despre lucrul ăsta şi ei ştiu că noi ştim despre lucrul ăsta. Acum, da, noi o să facem, bineînţeles, o evaluare a volumului de lucru pe care îl au ei aici şi o să venim cu o decizie în acest sens.
AGERPRES: Există un termen-limită?
Igor Grosu: Nu există un termen-limită. Atunci când o să fim pregătiţi pentru a lua o decizie o s-o anunţăm public şi o să îi informăm şi pe colegii ruşi.
AGERPRES: Şi când veţi anunţa, veţi nuanţa exact ce mi-aţi spus anterior, adică „respectivul diplomat va pleca din Republica Moldova pentru că …”?
Igor Grosu: Fiecare caz în parte va fi evaluat, da…, iarăşi revin la exemplul Transnistriei. Acolo se află un grup de aşa-numiţi diplomaţi, pe care numai diplomaţi nu îi poţi considera, uitându-te la ei, vizual, iar activitatea lor ţine de cu totul alt domeniu decât domeniul diplomatic. Ţine de domeniul… da… al serviciilor secrete şi ei ştiu despre lucrul ăsta şi va trebui fiecare caz în parte să îl evaluăm. Da, au mai fost cazuri când s-a refuzat intrarea în ţară a cetăţenilor veniţi din Federaţia Rusă, care nu puteau justifica în mod credibil scopul vizitei în Republica Moldova. Suntem nevoiţi să aplicăm filtre mai… mai aşa, mai speciale, la intrarea în ţară, pentru anumiţi cetăţeni şi anumit profil de vizitatori.
AGERPRES: Aveţi susţinere din partea NATO sau din partea UE în profilarea acestor oameni care intră în Republica Moldova, mai ales în acest context?
Igor Grosu: Noi suntem în contact permanent cu vecinii noştri, cu partenerii, la nivel de Uniune Europeană, cu partenerii evident că există şi anumite de baze de date de persoane cu profilul celor care au luptat sau au un istoric militar şi au fost implicaţi în diferite conflicte militare în Siria, în Crimeea, în Donbas, Ucraina, Africa Centrală, Libia şi în alte ţări.
AGERPRES: Şi aveţi o estimare câţi au fost refuzaţi din profilul acesta?
Igor Grosu: Cifrele nu pot să vi le spun exact, dar vă daţi seama – de la începutul invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina cifrele au crescut.
AGERPRES: Sunt zeci, sute, mii?
Igor Grosu: N-aş vrea acum să speculez, aş prefera să am cifrele pe masă şi atunci să operez cu o cifră concretă, dar da, foarte mult ne ajută cooperarea cu partenerii. Mai mult ca atât, noi am reuşit să convingem partenerii europeni să instituim un hub de securitate în Republica Moldova. Interesul este reciproc şi avantajează toate părţile, inclusiv pe noi şi partenerii europeni. Acest hub ne permite, pe de o parte, să anticipăm anumite tendinţe, fenomene reprobabile care pot afecta securitatea noastră, a statelor Uniunii Europene şi primul stat bineînţeles este România, cu care avem hotar pe partea de vest. Noi cu Ucraina avem 1.200 de kilometri de hotar, dintre care 400 (de kilometri – n.r.) este necontrolat de autorităţile Republicii Moldova. Aici este şi avantajul reciproc, sunt ofiţerii de la FRONTEX mobilizaţi pe frontiera noastră vestică, dar şi estică şi atunci e mai uşor să faci schimb de informaţii, să fie verificată o persoană, un profil şi foarte repede să iei o decizie – fie îl accepţi, fie îi spui „să reveniţi mai târziu”.
AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de situaţiile de securitate din Republica Moldova, trebuie să vă întreb despre recenta situaţie de la Aeroportul din Chişinău – cum e evaluat acest atac? E evaluat ca o situaţie pur şi simplu aleatorie? E o breşă de securitate în Republica Moldova?
Igor Grosu: Pot să vă spun câteva lucruri. În primul rând, aceşti colegi şi-au făcut datoria şi au demonstrat bărbăţie şi o să le cinstim memoria pentru ceea ce au făcut. Doi: faptul că acest individ, această persoană a fost oprită şi nu i s-a permis intrarea în ţară şi incidentul s-a produs anume atunci când împreună cu alte persoane trebuia să se deplaseze într-o altă zonă din aeroport, ca ulterior să fie îmbarcaţi şi trimişi în ţara din care au sosit la noi dovedeşte faptul că acele filtre pe care noi le-am instituit au funcţionat. Altă constatare este că necătând la faptul că această persoană nu figura în acel moment în nicio bază de date, nici la Interpol, nici la autorităţile ţării din care el a venit… fugea mai bine zis… Nu ştiu dacă a făcut la timp toate solicitările ca el să ajungă în aceste baze de date, ca noi şi alte ţări prin care a tranzitat să se poată alerta. Dar, necătând la acest fapt, sistemul nostru de scanare a celor care încearcă să vină în Republica Moldova a funcţionat. Acum, bineînţeles, vom evalua încă o dată în plus ce putem face şi mai mult pentru a ne securiza hotarele, a securiza porţile noastre aeriene. Deja au fost întreprinse acţiuni în acest sens în Aeroportul din Chişinău şi suplimentar, bineînţeles, vom fi mai vigilenţi la intrarea în ţară.
AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de Transnistria… Există dosarul pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. Transnistria este un punct slab, cum e văzută la Bruxelles?
Igor Grosu: Pot constata că acele discuţii sau temeri care erau anterior, înainte de a obţine statutul de ţară-candidat – unii spuneau „domnule, cum va reuşi Republica Moldova să se integreze, să obţină chiar statutul de ţară-candidat sau să deschidă negocierile de aderare nesoluţionând conflictul transnistrean?”. Aici am reuşit, prin diplomaţii noştri, prin colegii noştri români să explicăm şi să convingem interlocutorii noştri că aceste două procese sunt total diferite şi se deplasează cu viteze diferite. Şi nu putem condiţiona un proces, procesul de integrare, de procesul de soluţionare a conflictului. De ce? Pentru că: unu – soluţionarea conflictului la nivel de Uniune Europeană – sunt precedente şi domnul Borrell (Josep Borrell – n.r.) a menţionat în ultima vizită la Chişinău că nu poate fi condiţionată integrarea europeană de soluţionare conflictului transnistrean. Soluţionarea conflictului transnistrean va necesita mai mult timp şi lucrul ăsta trebuie să îl înţelegem cu toţii.
AGERPRES: Cât?
Igor Grosu: Nu o să vă spun acum, dar ceea ce a fost divizat timp de 30 de ani de zile nu poate fi mecanic lipit sau pus împreună. Astea sunt costuri, costuri care trebuie estimate, costuri economice, costuri sociale. Trebuie să pornim de la faptul că vom insista în continuare pe scoaterea armatei ruse care se află ilegal pe teritoriul nostru, acel grup militar… muniţiile care se află la Cobasna. Iar procesul de integrare europeană are cu totul altă viteză şi avansarea în procesul de integrare europeană va putea servi ca un catalizator pentru reintegrarea şi soluţionarea conflictului transnistrean. Deci noi am reuşit să convingem partenerii noştri că sunt două procese diferite care se mişcă cu viteze diferite. Şi, dacă în primul caz, în procesul de integrare europeană, se indică o anumită accelerare, un ritm, în special după 24 februarie 2022, în cazul conflictului transnistrean acţiuni rapide mă tem că ar putea fi contraproductive. Este nevoie de timp, de răbdare, de estimare a costurilor, de reintegrare a cetăţenilor noştri de acolo în spaţiul informaţional, în spaţiul politic, să le oferim posibilitatea partidelor politice, organizaţiilor neguvernamentale, mass-media de pe malul drept (al Nistrului – n.r.) să poată ajunge cu mesaje pe malul stâng, să scoatem acea propagandă care este foarte nocivă şi omniprezentă în Transnistria, dar nu doar în Transnistria, şi pe malul drept. Deci este un proces care va dura, va trebui să ne înarmăm cu răbdare şi odată şi odată o să asistăm şi la…
AGERPRES: Şi aveţi parte de răbdarea asta la Bruxelles?
Igor Grosu: Eu am văzut înţelegere, nu s-a insistat pe acest subiect. Da, s-au solicitat întrebări, informaţii suplimentare, am fost întrebaţi de fiecare dată, noi am ţinut să informăm chiar şi atunci când nu am fost întrebaţi. Argumentul nostru că obiectivul principal este să păstrăm liniştea, pacea în Republica Moldova, pe malul stâng din Transnistria, a fost înţeles, acceptat şi noi am reuşit să păstrăm calmul în această regiune. Asta este cel mai important.
AGERPRES: Ieri, marţi, aţi avut o declaraţie de presă comună cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a transmis că NATO este alături de Republica Moldova, NATO susţine parcursul european al Republicii Moldova, dar în ce măsură simţiţi că NATO poate susţine Republica Moldova care nu este membru NATO?
Igor Grosu: Noi avem colaborare cu NATO cred că din 2005. Un fost preşedinte al Republicii Moldova, nu pro-european, a instituit şi a lansat acest parteneriat şi… da, noi am beneficiat şi atunci când a fost vorba de misiuni, chiar şi de managementul deşeurilor chimice care erau folosite în agricultură şi erau expirate. Acum am discutat despre subiecte legate de combaterea dezinformării, propagandei, rezilienţa, consolidarea capacităţilor noastre de apărare, consolidarea capacităţilor de protecţie împotriva atacurilor cibernetice. Sunt lucruri concrete. Noi beneficiem de ajutor, de asistenţă din partea NATO. NATO are instrumente de colaborare cu ţări non-NATO, este şi cazul Republicii Moldova. Am fost încurajaţi şi participăm în misiuni comune. KFOR este o misiune în care sunt ofiţeri şi militari din Republica Moldova. Noi înţelegem şi urmăm principiul „dacă vrei să beneficiezi de securitate trebuie să şi contribui la această securitate”, iată, prin aceste participări. O bună oportunitate de a crea această interoperabilitate şi de a învăţa lucruri importante şi de a dezvolta capacităţile noastre de apărare.
AGERPRES: Cum este văzut scenariul Transnistriei la nivelul Republicii Moldova la NATO? Pentru că, până la urmă, războiul din 24 februarie (2022 – n.r.) a fost prefaţat de o autonomie falsă a unor formaţiuni din Ucraina.
Igor Grosu: NATO respectă politica Republicii Moldova, avem consfinţit în Constituţie principiul neutralităţii. Adevărul e că acest principiu a fost explicat distorsionat, inclusiv de propaganda rusă, gen neutralitate egal total dezarmat şi… Doamne fereşte să te preocupi de capacităţile tale de apărare. Noi asta explicăm – atunci când te declari un stat neutru ai dublă responsabilitate să te gândeşti la capacităţile tale de apărare, defensive, pentru că eşti cumva pe cont propriu şi nimeni nu are niciun angajament în raport cu tine într-o eventuală situaţie tensionată. Da, noi avem prieteni, da, noi avem parteneri, suntem în colaborare foarte bună şi cu colegii ucraineni şi români şi americani. Da, vom continua să investim în capacităţile noastre de apărare. Suntem beneficiari ai European Peace Facility, o să investim în sistemul de apărare aerian. Am trăit experienţa câtorva incidente de survolare a spaţiului nostru de către rachetele ruseşti lansate din Marea Neagră, care mai cădeau şi pe la noi. De aceea este de datoria noastră, dincolo de ce ar spune Kremlinul şi cât de supărat ar fi – mai puţin ne preocupă -, să investim în apărarea noastră aeriană şi nu doar.
AGERPRES: Aveţi speranţe legate de Summitul (NATO – n.r.) de la Vilnius?
Igor Grosu: Ceea ce sper eu este ca ţările membre NATO şi nu doar să demonstreze încă o dată solidaritate, rezilienţă şi să ajute Ucraina. Asta trebuie să facă toată lumea, toate ţările – să ajute Ucraina, nu doar să reziste, dar să câştige şi să învingă în acest război. Ucraina plăteşte un preţ scump, foarte scump, ne apără pe noi, apără România, apără întreaga Europă, întreaga lume de acest monstru care se numeşte Putin, care în secolul ăsta şi-a propus să reconstruiască un trecut, un imperiu. Este o nebunie şi este o crimă împotriva umanităţii. Asta ne dorim, NATO şi ţările membre, ţările partenere să demonstreze încă o dată că sunt alături de poporul ucrainean.
