Curtea Supremă a demontat dosarul Adinei Florea demarat împotriva foștilor procurori de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Alfred Savu, acuzați de mai multe infracțiuni precum represiune nedreaptă sau influențarea declarațiilor privind modul în care au anchetat dosarul Ponta-Blair, dezvăluie ziare.com.

În motivarea prin care Înalta Curte a ridicat controlul judiciar impus procurorului Alfred Savu, judecătorul de drepturi și libertăți arată că Adina Florea a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, prin plasarea acestuia sub control judiciar înainte de a fi audiat, dar și că această măsură a fost dispusă fară probe ci doar pe baza unor indicii și bănuieli rezonabile.

În decembrie 2020, Secția Specială l-a trimis în judecata pe fostul procuror DNA, Mircea Negulescu, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni precum cercetare abuzivă, represiune nedreaptă sau influențarea declarațiilor în două cauze, printre care și dosarul Ponta-Blair, care îi viza pe fostul deputat Sebastian Ghiță și pe fostul premier Victor Ponta. Anterior, în luna iulie, Negulescu fusese plasat în arest preventiv iar procurorul Alfred Savu sub control judiciar însă, în luna august, ambele măsuri au fost desființate de către Curtea Supremă.

În motivarea deciziei de ridicare a controlului judiciar, dispusă față de procurorul Alfred Savu, judecătorul de drepturi și libertăți al Instanței Supreme arată că măsura a fost dispusă atât cu încălcarea dreptului la apărare al acuzatului și în lipsa unor probe obiective dar și că procuroarea Adina Florea nu cunoaște mai multe articole de lege, făcând confuzie între mai multe noțiuni juridice.

*Încălcarea dreptului la apărare al procurorului Savu

Judecătorul a constatat în primul rând încălcarea dreptului la apărare al fostului procuror, după ce Adina Florea l-a plasat sub control judiciar pe procuror, fară să îl audieze înainte și fară să mai aștepte soluționarea cererii de recuzare formulată de acesta împotriva ei.

„În privința condițiilor de formă, examinând actele din dosarul de urmărire penala, judecatorul de drepturi și libertăți constată că măsura controlului judiciar a fost luată cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului”, se arată în textul motivării Instanței Supreme consultat de Ziare.com.

Astfel, magistratul arată că măsura controlului judiciar a fost dispusă fară audierea inculpatului și, în plus, procurorul SIIJ a ignorat complet cererea de recuzare formulată de către acesta.

„Prevalandu-se chiar de unele dintre drepturile pe care procurorul i le-a adus la cunoștință, inculpatul Savu a formulat mai multe cereri, între care și recuzarea procurorului de caz, și a solicitat expres să i se puna la dispoziție materialul de urmarire_penala administrat (…) În ce privește exercitarea dreptului de a da declarație, inculpatul nu s-a prevalat de dreptul la tăcere, ci a arătat că va aprecia dacă va da sau nu declarație numai după soluționarea cererii de recuzare”.

*”A nesocotit prevederile legale”

Astfel, judecătorul arată că procurorul SIIJ, în speță Adina Florea, a nesocotit prevederile legale ce dispun ca un inculpat să fie audiat înaintea impunerii măsurii controlului judiciar.

„Potrivit dispozițiilor procedurale, atât punerea în mișcare a acțiunii penale (art.309 alin.2 C.pr.pen.), cât și luarea măsurii preventive a controlului judiciar (art.212 alin.3 C.pr.pen.) presupun audierea inculpatului. Dacă în cazul punerii în mișcare a acțiunii penale, audierea inculpatului are loc după ce acest act procesual a fost îndeplinit, în cazul controlului judiciar măsura poate fi dispusă numai după audierea inculpatului.

Fiind vorba despre luarea unei măsuri restrictive de drepturi, inculpatul trebuie să aibă dreptul de a se apăra atât pe fondul acuzațiilor ce i-au fost aduse, cât și cu privire la necesitatea și oportunitatea dispunerii măsurii. În speță, din actele întocmite de procuror, rezultă că acesta a nesocotit dispozițiile legale care reglementează procedura de luare a măsurii preventive a controlului judiciar, încălcând dreptul la apărare al inculpatului”, se arată în documentul citat.

*”Procurorul de caz a dovedit necunoașterea legii”

Mai mult, așa cum arată judecătorul Curții Supreme, prin faptul că Adina Florea a ignorat cererea de recuzare formulată de inculpat, când până la soluționarea acesteia nu ar mai fi avut voie să îndeplinească acte în dosar, procurorul Secției Speciale a „dovedit necunoașterea legii, fie ignorarea ei cu bună știință”.

„În al doilea rând, procurorul a luat măsura preventivă a controlului judiciar, deși inculpatul formulase o cerere de recuzare a să cu ocazia aducerii la cunoștință a punerii în mișcare a acțiunii penale.

Or, din momentul formulării unei asemenea cereri și până la soluționarea ei, procurorul recuzat nu mai poate îndeplini niciun act în cauză și, cu atât mai puțin, nu poate dispune o măsură preventivă împotriva celui care și-a exercitat acest drept procesual.

Din actele existente la dosar și succesiunea lor în timp, rezultă că, după ce i-a adus la cunoștință inculpatului Savu Alfred că a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa, procurorul de caz a fost recuzat. În ciuda acestui fapt, desi cererea nu a fost soluționată în condițiile legii, procurorul a continuat să întocmească acte în dosarul de urmărire penală, comunicandu-i inculpatului un exemplar al unei ordonanțe din 3.08.2020 prin care s-a dispus efectuarea unei expertize a vocii și vorbirii, procedând la așa zisa sa audiere, semnând declarația întocmită cu acest prilej și, în final, dispunând prin ordonanță restrângerea libertății inculpatului, prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar.

Procedând astfel, procurorul de caz a dovedit fie necunoașterea legii, fie ignorarea să cu buna știință, ceea ce este însă la fel de grav, căci prin conduita să a încălcat dreptul la apărare al inculpatului”, se mai arata în motivarea judecătorului ICCJ.

*Plasarea sub control judiciar, lipsită de probe

Judecătorul de drepturi și libertăți a analizat și pe fond acuzațiile aduse de Adina Florea anchetatorilor de la DNA Ploiești. Mai întăi, judecătorul atrage atenția că pentru inculparea și plasarea sub control judiciar e nevoie de probe, nu doar de indicii temeinice și bănuieli rezonabile.

„În ce privește existenta probelor din care rezulta că persoana cercetata a săvârșit infracțiunile imputate, judecătorul de drepturi și libertăți retine mai întăi că, chiar și în cazul luării măsurii preventive a controlului judiciar, nu este suficienta existenta unor indicii temeinice din care să rezulte că persoana cercetata a săvârșit o infracțiune, fiind necesar să existe probe în acest sens”, se arata în motivare.

Judecătorul constata că Adina Florea îi acuza pe foștii procurori DNA Ploiești că ar fi anchetat persoane despre care știau că sunt nevinovate, adică pe Victor Ponta și Sebastian Ghita. Or – constata judecătorul – dosarele care-i vizează pe cei doi sunt încă în lucru la DNA, care nu a emis încă un verdict confirmat de judecători privind vinovăția sau nevinovăția acestora.

„Judecătorul de drepturi și libertăți constata mai întăi că cele doua dosare sus-menționate nu au fost soluționate până la aceasta data de procurorii de la Parchetul competent să desfășoare urmărirea penala. (…)

După preluarea celor doua cauze, procurorii din cadrul D.N.A.- structura centrala au continuat cercetările și au administrat probatorii, neexistand până în prezent o soluție data cu privire la infracțiunile care fac obiectul cercetărilor.

Cu toate acestea, procurorul din cadrul S.I.I.J. care instrumeneaza prezenta cauza a construit acuzațiile aduse inculpatului Savu Alfred, făcând abstracție de împrejurarea că cele doua dosare în legătură cu care s-au formulat acuzatille nu au fost încă soluționate.

Astfel, procurorul face referiri la nevinovăția persoanelor cercetate într-un dosar aflat în curs de instrumentare de către o alta unitate de Parchet, imixtionand implicit în acel dosar în condițiile în care singurii care pot decide asupra vinovăției sau nevinovăției persoanelor cercetate inițial de inculpatul Savu Alfred sunt doar procurorii din cadrul D.N.A – structura centrala, care instrumentează în prezent dosarul”, se arata în motivarea ICCJ.

Mai mult, judecătorul de drepturi și libertăți subliniază că prin invocarea nevinovăției inculpaților din cele doua dosare, și anume Sebastian Ghita și Victor Ponta, procuroarea Adina Florea „a dat implicit și soluția” în dosarele DNA sau „cel puțin, i-a „legat” pe procurorii de la D.N.A să dea o asemenea soluție, independent de probatoriul administrat în cauza”.

*Acuzațiile, bazate pe o înregistrare irelevantă

Magistratul de la Curtea Suprema subliniază că întreg probatoriul administrat de Adina Florea prin care cere impunerea controlului judiciar „sunt fundamentate în proporție considerabila pe declarațiile unora dintre persoanele audiate în calitate de martori în dosarele penale”, precum și pe „înregistrări ale unor convorbiri purtate în principal în mediu ambiental (în biroul procurorilor), probe care, în opinia procurorului S.I.I.J. susțin acuzațiile aduse inculpatului Savu”.

Or, arata magistratul, asupra acestei înregistrări nu s-a stabilit legalitatea și nici autenticitatea, pe lângă faptul că nu dovedește săvârșirea unei infracțiuni. Judecătorul constata că acuzațiile Adinei Florea se bazează exclusiv pe susținerile persoanelor anchetate de Negulescu și Savu și pe înregistrări făcute în condiții neclare în biroul procurorilor, fară să fie expertizate.

„În realitate, dincolo de împrejurarea că nu s-a stabilit legalitatea și autenticitatea acestei înregistrări, conținutul ei nu dovedește săvârșirea vreunei infracțiuni de către persoana a carei voce este înregistrată și, cu atât mai puțin, a infracțiunii de cercetare abuziva.

Simpla menționare a numelui „Ponta” în aceasta înregistrare, în contextul în care este de notorietate că numitul Ponta Victor a fost cercetat în legătură cu modalitatea de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2012 și vizita lui Tony Blair, nu poate conduce la indiciile săvârșirii infracțiunii de cercetare abuziva, în condițiile în care, făcând abstracție de limbajul trivial în respectiva înregistrare nu se face vorbire despre producerea, falsificarea și ticluirea unor probe”, se arata în documentul citat.

Mai mult, judecătorul arata că procuroarea Adina Florea nu a fost interesata în a afla modul de obținere a acestora.

„În privința înregistrărilor aflate la dosar, dincolo de împrejurarea că ele nu dovedesc exercitarea vreunei constrângeri fata de persoanele ale căror depoziții sunt puse sub semnul întrebării, este de reținut că acestea au fost valorificate că atare de procuror, desi ele nu au fost obținute în baza unui mandat de supraveghere tehnica, ci au fost puse la dispoziție de martorul Cosma Vlad Alexandru.

Procurorul nu a analizat legalitatea acestor înregistrări și nu a fost preocupat de modul de obținere a acestora și nici de rațiunea pentru care acestea au fost puse la dispoziția organelor judiciare la circa 4 ani de la data la care au fost realizate”, arata magistratul.

Mai mult, arată judecătorul, Adina Florea ar fi trebuit să ia în calcul întreg materialul probator din dosarul Ponta-Blair, în care – pe lângă așa zisele probe testimoniale (declarații de martori) ticluite de Negulescu și Savu – sunt nenumărate alte probe: „corespondenta email în legătură cu organizarea vizitei lui Tony Blair în Romania, contracte, extrase de cont, ordine de plata și alte înscrisuri”.

Mai mult, judecătorul atrage atenția asupra faptului că Adina Florea le-a prezentat persoanelor cercetate din dosarul Ponta-Blair documente din anchetă, ceea ce ar periclita investigația DNA împotriva lor.

Articolul integral poate fi citit AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here