Islanda – care urmează să se pronunţe la sfârşitul lui august prin referendum asupra unei reluări a negocierilor sale de aderare la Uniunea Europeană (UE) – ”nu are absolut nimic de pierdut” în a-şi negocia aderarea la UE, a pledat la Reykjavik şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot, relatează AFP, citată de News.ro.
”Votul de la 28 august nu prejudiciază cu nimic, el nu priveşte în niciun caz aderarea la Uniunea Europeană, ci deschiderea unor negocieri. Islanda nu are absolut nimic de pierdut în a negocia cu Uniunea Europeană”, a declarat luni, într-o conferinţă comună de presă cu omoloaga sa islandez Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir.
”Istoria Islandei a arătat că cooperarea cu Europa este benefică poporului islandez. Problema a mai fost pusă în trecut, însă lumea s-a schibmbat. Uniunea Europeană s-a schimbat, iar relaţia noastră s-a schimbat”, a adăugat el, apreciind că Islanda face ”parte integrantă din familia europeană”.
Islanda şi-a depus candidatura la aderarea la UE în 2009, după criza financiară care i-a pus la pământ economia, însă negocierile au fost întrerupe în mod oficial în 2015.
Gunnarsdottir consideră aderarea Islandei la UE ”o ocazie de consolidare a securităţii economice” dar şi a securităţii Islandei în contextul unor temeri ale unor acţiuni de război hibrid împotriva infrastructurilor islandeze sau dezinformării ruse.
În UE ”vedem un grup de naţiuni care împărtăşesc aceleaşi idei care au încă o voce”, a declarat ea, fără să ascundă că voinţa, în ianuarie, a preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda nu este străină de accelerarea calendarului prevăzut al acestui refrendum.
Reykjavikul, care nu dispune de o armată permanentă, îşi sprijină securitatea în apartenenţa sa la NATO şi pe un acord bilateral cu Statele Unite.
”UE VA FI DURĂ, DAR NOI VOM FI ŞI MAI DURI”
”Suntem, alături de gronlandezi, sunt prietenii noştri, aproape ca nişte fraţi şi surori, iar partea de care ne aflăm este foarte clară”, a declarat ea.
”Este important să vedem cu ce hotărâre a intervenit UE şi să-i folosim puterea, alături de Danemarca şi Groenlanda, în acest dosar”, a salutat ea.
Islanda are deja acces la piaţa unică europeană, prin aderarea sa la Spaţiul Economic European (EEE), care o obligă să adopte o mare parte a legislaţiei europene.
Ea este totodată membră a spaţiului Shenghen, însă nu face parte din Uniunea Vamală europeană.
În cazul unei redeschideri a negocierilor de aderare la UE, şefa diplomaţiei islandeze promite negocieri complicate în problemele foarte sensibile ale pescuitului şi agriculturii.
”UE va fi dură, dar noi vom şi mai duri, vom fi mai fermi şi vom negocia. Şi sperăm să pbţinem un acord bun cu privire la pescuit, la agricultură (…), care sunt direct legate de identitatea noastră naţională”, a subliniat ea.
În cadrul vizitei sale în Islanda – prima a unui ministru francez de Externe după 26 de ani, Jean-Noël Barrot a semnat o foaie de drum cu omoloaga sa în vederea unei consolidări a cooperării între cele două ţări, atât în domeniul securităţii, mai ales la Arctica, cât şi cu privire la protecţia şi gestionarea durabilă a oceanelor, decarbonatare, educaţie şi ştiinţe.
Şeful diplomaţiei franceze a vizitat baza aeriană Keflavik (sud-vest), unde a văzut un Centru de Control al NATO, şi un centru de date care foloseşte electricitate decarbonatată, produsă în Islanda.
Polonia avertizează: Rusia ar putea utiliza drone ucrainene capturate pentru atacuri împotriva NATO
