Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri seara că nu este de acord cu mărirea taxelor în perioadă de criză, punctând faptul că în criză trebuie reduse taxele, pentru a stimula economia, notează Agerpres.
„Eu nu-s de acord să măreşti taxele când eşti în criză. Când eşti în criză, trebuie să reduci taxele, inclusiv taxa pe muncă, să stimulezi economia. Deci, aici avem o viziune total diferită faţă de ceea ce s-a întâmplat în proiectul legii (legea privind măsurile fiscal-n.red). Dacă mă uit la economiile mari, care în perioada de criză merg cu măsuri de a reduce taxele, văd că ei reuşesc să depăşească criza mult mai repede decât acele economii care cresc taxele. Cresc taxele – înseamnă că economia va sta pe loc”, a spus Kelemen Hunor la Europa FM.
În context, liderul Uniunii a arătat că este de acord cu unele măsurile fiscale, cu care era de acord încă de când UDMR se afla în coaliţie, dând exemplul taxei de solidaritate, dar sunt şi măsuri cu care nu poate fi de acord, referindu-se la discuţia apărută în spaţiul public legată de Pilonul II de pensii.
El a precizat că nu înţelege de ce nu se aplică taxa pe solidaritate în privinţa instituţiile financiare nebancare.
„Nu ştiu de ce n-au apărut instituţiile financiare nebancare când e vorba de taxa de solidaritate, fiindcă acolo, într-adevăr, sunt extrem de mulţi bani, ei fac cămătărie legală, deci dobânzile acolo sunt foarte, foarte mari, plăteşti săptămânal, acolo există profit. De exemplu, au scăpat. Băncile au intrat, companiile mari au intrat, IFN-urile (instituţiile financiare nebancare-n.red.), nu, deşi eu nu înţeleg de ce”, a afirmat Kelemen Hunor.
Acesta a adăugat că nu înţelege care va fi impactul bugetar al măsurilor fiscale şi s-a referit la cifre neconfirmate referitoare la veniturile bugetare pe luna septembrie, punctând faptul că ar trebui ca oficiali de la Ministerul de Finanţe să ofere aceste informaţii.
„Eu nu înţeleg care va fi impactul bugetar, fiindcă acest lucru nu l-am aflat de la nimeni. Dacă marea majoritate a măsurilor vor intra în vigoare după 1 ianuarie, o parte în octombrie sau în noiembrie, după ce Curtea Constituţională va da un verdict, nu ştiu care va fi impactul. Eu văd o cifră, astăzi suntem pe 4 octombrie. Eu aş vrea să văd cifrele din septembrie, fiindcă dacă este adevărat ceea ce se aude, că cifrele din septembrie sunt dezastruoase, la veniturile bugetare vorbesc, sunt în minus cu 7,5 miliarde de lei faţă de cele prognozate. Asta înseamnă că minus 15% faţă de ceea ce era prognozat. Asta înseamnă o sumă uriaşă (…). Încă nu sunt confirmate (cifrele-n.red.). Trebuie să spună cineva dacă este adevărat sau nu, fiindcă ziarişti de specialitate, oameni de specialitate vorbesc de o astfel de situaţie. Trebuie să ne spună cineva la un moment dat, că vorbim, totuşi, de bugetul României. La un moment dat trebuie să iasă cineva de la Ministerul de Finanţe, din altă parte şi trebuie să spună cum am închis luna septembrie”, a spus Kelemen Hunor.
Întrebat cine a făcut proiecţia greşită bugetului, liderul Uniunii a răspuns că a fost vorba de un optimism mult prea mare în ceea ce priveşte veniturile.
„Nu ştiu dacă era o estimare greşită sau era, hai să spunem aşa, un optimism mult prea mare în ceea ce priveşte veniturile, fiindcă anul trecut inflaţia era foarte mare şi s-a făcut bugetul pe inflaţia aia mare. Consumul în 2022 era mult mai mare decât în 2023, fiindcă oamenii mai aveau rezerve din pandemie şi atunci probabil că au crezut că va merge consumul şi în 2023. Nimeni nu a ştiut cât de mult va scădea economia şi toţi aceşti factori la un loc, plus evaziunea fiscală, înseamnă acest deficit, această gaură. Nu poţi să spui că cineva a greşit, poate că au fost mult prea optimişti cei care au făcut proiecţiile”, a apreciat Kelemen.
Liderul UDMR a mai menţionat că, din informaţiile pe care le are de la primari, au încetinit investiţiile publice, iar acest lucru va însemna că gaura la buget va creşte.
