<< Aflat sub presiune, președintele Rusiei a pus mâna pe condei săptămâna aceasta. În zilele dinaintea Summit-ului Rusia-Africa de la Sankt Petersburg, din 27 iulie, Vladimir Putin a publicat un articol pe site-ul Kremlinului pentru a justifica abandonarea acordului privind cerealele, care asigurase trecerea în siguranță a recoltei și îngrășămintelor Ucrainei. Promițând să compenseze deficitul, el a scris că „așa-numitul” acord a îmbogățit doar afacerile occidentale și că promisiunile de scutire a exporturilor rusești de sancțiuni au fost încălcate. Aproape fiecare cuvânt așternut este fals >>, notează The Economist.
<< Pentru început, exporturile rusești de alimente și îngrășăminte, deși evitate de întreprinderile occidentale, nu sunt sancționate. În plus, aranjamentul a fost în beneficiul tuturor țărilor importatoare de alimente. Conform acordului, semnat în iulie 2022 și supravegheat de Turcia și ONU, Ucraina a exportat peste 32 de milioane de tone de culturi. Acest lucru a ajutat la scăderea prețurilor, care au crescut de când Rusia a abandonat acordul, pe 18 iulie, și a început să distrugă stocurile de cereale și porturile Ucrainei.
Adevăratul motiv al lui Putin pentru a scufunda acordul a fost să ruineze și mai mult perspectivele economiei Ucrainei. De când invazia a stagnat, strategia Rusiei a fost să convingă Occidentul că Ucraina nu poate câștiga un război lung și că dușmanii Rusiei ar fi mai bine să-și reducă pierderile. Cu toate acestea, după rebeliunea mercenarilor Wagner, din iunie, și nervozitățile din armata regulată a Rusiei, a devenit clar că timpul lucrează și împotriva domnului Putin. Abandonarea acordului privind cerealele este încercarea lui de a riposta. Și trebuie să eșueze.
Dacă Ucraina nu-și poate exporta cerealele, economia sa va avea de suferit. În 2021, alimentele au reprezentat aproximativ două cincimi din exporturile sale totale de 68 de miliarde de dolari. Fermierii pot încă trimite cantități limitate de cereale pe calea ferată și pe nave, pe Dunăre, prin apele românești, deși ambele căi sunt scumpe. Dar dl Putin a început să atace aceste rute alternative de export, iar fermierii din Uniunea Europeană sunt iritați de scăderea prețurilor pe piețele locale. Dacă fermierii ucraineni nu pot câștiga suficient, nu își vor putea replanta câmpurile, stricând următoarea recoltă.
Lovitura dată economiei Ucrainei se adaugă contraofensivei sale lente. Mesajul domnului Putin este acela că e pregătit să provoace orice durere este nevoie pentru a continua să lupte – fie Ucrainei, lumii sau propriului său popor. Acest apel găsește o audiență în sudul global. Unele țări simpatizează cu Rusia; mai multe suferă de pe urma războiului și resimt faptul că Occidentul pentru că întârzie cu presupusa sa hotărâre.
Susținătorii Ucrainei trebuie să dezvăluie falsitatea domnului Putin. Forțarea Ucrainei la o încetare inegală a focului, chiar dacă acest lucru ar fi posibil, nu ar aduce o pace durabilă. Lipsa hotărârii occidentale, pe care aceasta a semnalat-o, ar fi o invitație pentru domnul Putin de a ataca din nou, după ce se va fi reînarmat. Între timp, el va continua cu siguranță să încerce să producă daune economiei Ucrainei prin perturbarea exporturilor acesteia.
În schimb, lumea ar trebui să preseze Rusia să revigoreze acordul cu cereale, începând cu Summitul Rusia-Africa. Liderii africani nu au niciun interes să suporte prețuri mai mari și fragilitate pe piețele alimentare globale. L-ar putea mustra pe dl Putin și ar putea trimite o navă cu cereale în Ucraina sub pavilion african. În plus, Turcia are influență asupra domnului Putin și motivația de a o exercita. În calitate de mare importator de grâu ucrainean, poate ajuta la rezolvarea problemelor sale legate de inflație și poate câștiga bani prin vânzarea unor stocuri. Turcia este un canal pentru importurile rusești. Ostentativul său președinte, Recep Tayyip Erdogan, poate câștiga prestigiu ca mediator.
Susținătorii occidentali ai Ucrainei au și ei un rol de jucat, semnalând că, dacă diplomația eșuează, vor folosi forța pentru a rupe blocajul ilegal din apele internaționale. Înarmarea Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune ar fi un prim pas; o alta este oferirea de asigurări pentru convoaie. O ultimă soluție ar fi punerea la dispoziție de escortă militară. Dacă Turcia își exercită dreptul de a refuza navelor de război accesul la Marea Neagră, prin Bosfor, unii membri ai NATO ar putea oferi în schimb acoperire aeriană. Renunțând la acordul privind cerealele, dl Putin poate crede că a demonstrat că are un avantaj. Tot ce a dezvăluit este că rămâne fără opțiuni. >>
S-a împotmolit ofensiva ucraineană? Scenarii, tactici și asemănări cu cele două războaie mondiale
