Preşedintele francez Emmanuel Macron pleacă săptămâna aceasta într-un turneu în Africa, în încercarea de a contracara eforturile Rusiei de a îndepărta prezenţa franceză de pe continent, după ce Parisul a suferit o serie de eşecuri militare şi politice în fosta sa sferă de influenţă, relatează Reuters şi AFP, citate de News.ro.
Macron va vizita trei state africane din jurul bazinului Congo, precum şi Angola, călătoria urmând să se concentreze în mod ostentativ departe de fostele colonii cu probleme ale Franţei, din Sahel, unde sentimentul anti-francez este în creştere.
Înainte de a pleca, luni seară, în turneu, Macron urmează să-şi expună noua sa politică africană într-un discurs şi o conferinţă de presă la Palatul Elysee.
Turneul are loc la o săptămână după ce Burkina Faso a dat afară trupele franceze din ţară şi a pus capăt unui acord militar ce permitea Franţei să lupte împotriva insurgenţilor din acest stat din Africa de Vest.
GRUPUL WAGNER, TOT MAI PREZENT ÎN AFRICA
Burkina Faso este cea mai recentă ţară africană care respinge ajutorul Parisului. Anul trecut, Franţa şi-a retras forţele din Mali, după ce junta de acolo a început să lucreze cu contractori militari ruşi pentru a pune capăt operaţiunilor insurgenţilor islamişti, care se desfăşoară de peste zece ani.
Grupul Wagner al lui Evgheni Prigojin s-a desfăşurat, de asemenea, în Republica Centrafricană, provocând temeri la Paris în legătură cu un efect de domino, într-un moment în care ţările occidentale încearcă să facă lobby împotriva Rusiei în sudul lumii, după invazia rusă din Ucraina.
Macron a acuzat Moscova că alimentează propaganda anti-franceză în Africa pentru a servi ambiţiilor sale „prădătoare”, dar la Elysee nu este recunoscută oficial pierderea de influenţă. „Ar trebui să fim mai nuanţati în ceea ce priveşte ideea de pierdere de influenţă, care acoperă multe lucruri. În aceste ţări, există o cerere intensă de legături cu Franţa”, a declarat un consilier citat de Reuters.
În timpul călătoriei sale, Macron se va concentra asupra mediului, participând la un summit privind pădurile din Gabon, şi se va întâlni, de asemenea, cu artişti africani.
O NOUĂ STRATEGIE AFRICANĂ A FRANŢEI
Se aşteaptă, însă, ca discursul lui de luni să ofere mai multă claritate cu privire la noua strategie militară a Franţei pe continent. Emmanuel Macron urmează să îşi expună „viziunea de parteneriat cu ţările africane” şi „direcţia” pe care intenţionează să o urmeze în timpul celui de-al doilea mandat, potrivit Preşedinţiei franceze. El va prezenta „priorităţile sale şi metoda sa de aprofundare a parteneriatului dintre Franţa, Europa şi continentul african”, a adăugat aceasta. Se aşteaptă, de asemenea, ca preşedintele să abordeze chestiunea foarte sensibilă a evoluţiei prezenţei militare franceze pe continent după încheierea operaţiunii antiteroriste Barkhane din Sahel şi retragerea forţată a trupelor franceze din Mali şi Burkina Faso.
Ambele ţări sunt acum controlate de junte militare şi există un puternic sentiment de ostilitate faţă de Franţa.
În Burkina, junta a denunţat acordurile de apărare dintre Paris şi Ouagadougou, iar forţele speciale franceze, aproximativ 400 de soldaţi, care erau staţionate acolo, s-au retras săptămâna trecută.
Franţa are desfăşuraţi în continuare aproximativ 3.000 de militari în regiune, în special în Niger şi Ciad, după ce a numărat până la 5.500 de oameni acolo, dar intenţionează să-şi recalibreze poziţia faţă de ţările din Golful Guineea, care au căzut sub influenţa jihadistă, şi să fie mai puţin vizibilă pe teren.
RUSIA ŞI CHINA CUCERESC AFRICA
În această regiune, ca şi pe întregul continent, influenţa Franţei şi a Occidentului este contestată de China şi de Rusia. Astfel, trei dintre cele patru ţări pe care le va vizita preşedintele francez – Gabon, Congo şi Angola – s-au abţinut joia trecută la votul asupra rezoluţiei Adunării Generale a ONU care cerea retragerea Rusiei din Ucraina.
Discursul de luni va fi un ecou al celui de la Ouagadougou din 2017, în care Emmanuel Macron a marcat dorinţa sa de a întoarce pagina faţă de politica postcolonială a Parisului, „Françafrique”, marcată de complicităţi politice şi legături dubioase, şi să se adreseze unui tineret african din ce în ce mai suspicios faţă de Franţa. Preşedintele, care se prezenta drept liderul unei noi generaţii, denunţase atunci în faţa a 800 de studenţi „crimele incontestabile” ale colonizării şi făcuse apel la o „nouă relaţie” cu Africa.
Secretarul de stat pentru dezvoltare, Chrysoula Zacharopoulou, care îl va însoţi pe preşedintele francez în turneul său african, consideră că „astăzi, ţările africane îşi aleg partenerii în mod liber şi suveran, iar acesta este un lucru bun”,. Ea recunoaşte însă că sentimentul antifrancez din Africa francofonă împinge Parisul să îşi schimbe postura.
În iulie, Emmanuel Macron a efectuat deja un turneu în Camerun, Benin şi Guineea-Bissau. El intenţionează să-şi continue vizitele pe continent cu o frecvenţă de una la circa şase luni.
