Comisia Europeană anunţă că închide în mod oficial mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) pentru Bulgaria şi România, transmite News.ro.
Mecanismul de cooperare şi de verificare a fost introdus în 2007, la aderarea Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiţie şi în cel al măsurilor anticorupţie, precum şi în ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism.
„Permiteţi-mi să felicit Bulgaria şi România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtăşim cu toţii, la nivelul Uniunii, şi ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toţi aceşti ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaştem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare şi de verificare. Activităţile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a decelarat preşedintele CE Ursula von der Leyen.
„Mă bucur că astăzi putem face următorul anunţ oficial: Bulgaria şi România şi-au îndeplinit obiectivele de referinţă stabilite în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare. Hotărârea de care au dat dovadă şi colaborarea strânsă cu Comisia de-a lungul anilor au dat roade. Va fi important să se menţină această dinamică şi să se continue eforturile în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Este o zi de bun augur nu numai pentru Bulgaria şi România, ci şi pentru întreaga Uniune Europeană”, a transmis şi vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă Věra Jourová.
De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria şi România în ceea ce priveşte reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România.
”În cazul ambelor state membre, Comisia a concluzionat că acestea şi-au îndeplinit în mod satisfăcător obligaţiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune şi trebuiau să acţioneze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023”, precizează CE.
La 5 iulie 2023, Comisia a informat Consiliul şi Parlamentul European că intenţionează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria şi România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Deciziile anunţate astăzi reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.
”Comisia aşteaptă cu interes continuarea cooperării cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre”, conchide CE.
Iohannis: „România şi-a asumat patru mari direcţii de acţiune şi a livrat rezultate concrete şi foarte bune pe fiecare dintre ele”
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că lupta împotriva corupţiei trebuie însă să rămână o preocupare constantă iar combaterea corupţiei la nivel înalt are nevoie şi pe mai departe de eforturi constante şi de rezultate palpabile. ”Principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege trebuie să se reconfirme prin fiecare anchetă realizată cu profesionalism, într-un termen optim şi cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, a mai spus şeful statului, citat de News.ro.
”România şi-a asumat patru mari direcţii de acţiune şi a livrat rezultate concrete şi foarte bune pe fiecare dintre ele. Mă refer la garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, inclusiv prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, la coduri de procedură civilă şi penală moderne, la înfiinţarea unei agenţii de integritate şi, cea de-a patra direcţie, la continuarea cu hotărâre, prin anchete profesioniste şi imparţiale, a luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. Avem un nou cadru legislativ pentru organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, prin noile legi ale justiţiei şi revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Integritatea în funcţii publice este fundamentală pentru a construi încredere în instituţii şi salut demersurile tuturor celor care promovează această valoare socială, de la autorităţi, mass-media, societate civilă până la reprezentanţi ai mediului academic sau cetăţeni”, a spus preşedintele, la reuniunea „Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei.
Klaus Iohannis a arătat că ”lupta împotriva corupţiei trebuie însă să rămână o preocupare constantă”.
”Combaterea corupţiei la nivel înalt are nevoie şi pe mai departe de eforturi constante şi de rezultate palpabile. Principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege trebuie să se reconfirme prin fiecare anchetă realizată cu profesionalism, într-un termen optim şi cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic. O justiţie independentă şi puternică ne asigură că generaţiile viitoare vor putea trăi într-o ţară în care legea este respectată, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul”, a completat el.
Preşedintele a menţionat că într-un context internaţional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertăţii, a democraţiei, a egalităţii, a statului de drept şi a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale.
”Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă şi de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrităţii. Deficitul de personal din sistemul judiciar, infrastructura optimă, accelerarea procesului de digitalizare, dialogul în interiorul acestui sistem, asigurarea securităţii raporturilor juridice sunt doar câteva dintre subiectele care trebuie să rămână în atenţia tuturor decidenţilor chemaţi să identifice soluţii viabile”, a spus Iohannis. Şeful statului a mai spus că în acelaşi timp, creşterea eficienţei actului de justiţie, promovarea integrităţii în viaţa publică, lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi consolidarea capacităţii instituţiilor din sistemul judiciar nu se opresc prin ridicarea MCV.
”Aceste obiective sunt deja parte integrantă din viaţa societăţii noastre, iar la nivelul Uniunii Europene, România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de ţară. Acest cadru, parte a instrumentarului european din sfera democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale, asigură României, care a susţinut de la început introducerea mecanismului şi participă activ la acesta, coordonatele continuării colaborării cu Comisia Europeană şi ale schimbului de experienţă şi bune practici cu celelalte state membre”, a arătat Klaus Iohannis.
Preşedintele a spus că în toţi aceşti ani, a susţinut în mod constant şi necondiţionat reformele necesare pentru a ajunge astăzi aici.
”Din calitatea de mediator între autorităţile publice şi între stat şi societate, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Legii Fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, am folosit toate prerogativele constituţionale împotriva legislaţiei nocive pentru justiţia din România şi am acţionat astfel încât reformele din sistemul judiciar să fie realizate şi aplicate, cu rezultate concrete. Vocile românilor care îşi doresc un stat funcţional şi o justiţie independentă s-au auzit în stradă şi au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenţii şi reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene”, a mai afirmat preşedintele.
