Partidul de extremă dreaptă germană, AfD, a intentat o acțiune judecătorească împotriva livrărilor de arme către Ucraina, la indicația Kremlinului și pe bani ruși. The Insider și Spiegel au cercetat corespondența scursă a propagandistului Vladimir Serghienko: rezultă că acesta a acționat ca intermediar între Kremlin și deputații de extremă dreapta, care au primit de la Moscova texte pentru discursurile lor, au susținut inițiativele Kremlinului și chiar au dat în judecată propriul guvern. În Germania, Serghienko exporta banii parțial în numerar și parțial prin intermediul unui ONG controlat.
Vladimir Serghienko, autointitulat politolog, este un invitat obișnuit în emisiunile propagandistice de televiziune. Deoarece petrece cea mai mare parte a timpului în Berlin, este invitat să comenteze subiecte legate de Germania și chiar este prezentat ca „politolog german”. Propagandistul își lasă imaginația să zboare: uneori declară că Germania pregătește un plan pentru asasinarea lui Zelenski, alteori povestește cum germanii trimit Ucrainei un „cod nazist”, prin livrarea a 88 de tancuri, și uneori se amuză provocând o bătaie în studio cu colegul său care joacă rolul „politologului ucrainean”. În realitate, însă, Serghienko nu este atât de inofensiv precum poate părea. Conform corespondenței hackuite, el este un agent de legătură (se autointitulează chiar curator), care transmite mesaje de la curatorii săi de la Kremlin către deputații din partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD). AfD este un partid de extremă dreaptă, încă marginal, care ocupă 83 din cele 736 de locuri din parlament (fiind al cincilea ca mărime), dar în primăvară a început să câștige teren și a urcat deja pe locul doi în sondajele de opinie, depășind chiar SPD (partidul din care face parte cancelarul Olaf Scholz).
Liderii partidului „Alternativa pentru Germania” (AfD) nu își ascund opiniile de extremă dreapta: de exemplu, co-președintele partidului, Alexander Gauland, a declarat că germanii se pot mândri cu faptele soldaților germani din cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, elogierea faptelor Wehrmacht-ului nu a împiedicat Kremlinul să-l invite pe Gauland la o întâlnire festivă. pe 9 mai (evident, pentru a-și împărtăși experiența în ceea ce privește cucerirea Ucrainei).
Oficial, AfD nu recunoaște legăturile sale cu Kremlinul, dar, așa cum arată corespondența hackuită, deputații acestei fracțiuni nu doar și-au coordonat acțiunile cu Moscova, ci au și primit instrucțiuni directe – chiar și proiecte de petiții gata pregătite, pe care le-au urmat cu obediență. Una dintre aceste sarcini a fost încercarea de a opri ajutorul militar pentru Ucraina. Kremlinul spera că AfD va putea contesta aceste livrări prin intermediul unui proces în instanță. Serghienko a fost însărcinat să le explice deputaților AfD această idee și să le asigure sprijinul juridic și finanțarea; și a reușit să facă acest lucru.
La 1 martie, Serghienko îi explică curatorului său, Alexei, de ce acțiunea în instanță este atât de importantă pentru Kremlin: „Activitatea guvernului va fi îngreunată. Această situație este benefică pentru noi, deoarece tancurile vor fi livrate fie mult mai târziu decât este planificat, fie vor fi interzise prin hotărâre judecătorească. Pentru a susține aceste acțiuni, sunt necesare următoarele: aprobare, susținere mediatică, sprijin financiar. Un deputat al Bundestagului va încheia un contract pentru pregătirea acțiunii în instanță. Se vor folosi separat interpelările deputaților și răspunsurile serviciului de cercetare științifică al Bundestagului”.
Imediat după aceea, Sergienko raportează ce cheltuieli vor fi necesare pentru această acțiune în instanță: „Aproximativ 25.000 de euro pe lună (aproximativ două-trei luni pentru examinarea cazului, la fel de mult pentru asigurarea judiciară, adică interdicția de livrare). Factura va fi emisă de o prestigioasă firmă de avocatură, care reunește mai mulți avocați specializați. Cheltuieli suplimentare pentru curatorie și reprezentare (aproximativ 10.000 de euro). Numele și prenumele colegilor implicați (deputați ai Bundestagului) vor fi furnizate”.
A doua zi, Serghienko îi scrie curatorului: „Aruncă o privire pe schiță”. Acesta răspunde: „Bine. Am raportat deja ieri, dar încă nu am primit o reacție oficială”. „Așteptăm”, răspunde Serghienko.
Activitatea de „procesare” a deputaților germani a fost un succes: pe 5 iulie, fracția parlamentară AfD a depus o acțiune pe rolul instanțelor federale de constituționalitate, iar procesul are loc la Karlsruhe, în dosarul cu numărul 2 BvE 5/23. Motivul formal al acțiunii îl constituie faptul că livrările de arme nu au fost coordonate cu Bundestagul, cu toate că nici o lege germană nu cere acest lucru.
Serghienko a avut și alte documente coordonate cu curatorul, cum ar fi o scrisoare către Papa din partea unui politician din AfD și, în același timp, președint al Asociației pentru Protecția Rușilor din Germania, Ulrich Oyma, în care solicită să se atragă atenția asupra „prigoanei creștinilor din Ucraina”. Schița acestui apel a fost trimisă curatorului în limba rusă, pe 12 aprilie, și a fost publicată în 14 aprilie.
Serghienko a primit finanțare directă din Moscova, aspect confirmat și de corespondența în care curatorul Alexei întreabă: „Putem transfera fonduri către un ONG german? Aveți nevoie de detalii bancare?” Serghienko răspunde: „Da. Putem transfera fonduri către un ONG german. Voi afla acum de la auditor”.
Încercarea de a împiedica ajutorul militar pentru Ucraina nu este singurul exemplu în care Serghienko a rezolvat probleme prin AfD, la cererea curatorilor. Astfel, pe 26 aprilie, el raportează către curator: „Deputatul din Bundestagul Germaniei, membru al APCE și al Prezidiului Federal al AfD, profesorul Harald Weyel, a făcut o declarație în sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. El a afirmat că autoritățile de la Kiev persecută deschis ortodocșii din Patriarhia Rusă a Ucrainei”, și trimite un videoclip ca dovadă a muncii realizate. „Am primit, minunat”, răspunde Alexei și întreabă imediat: „Și despre tema poloneză va fi ceva?” Dacă declarația dorită de AfD pe „tema poloneză” a fost făcută ulterior, nu este clar, dar declarația lui Weyel despre persecuția Bisericii Ortodoxe Ruse a fost imediat răspândită de mass-media Kremlinului. În Germania, acestă declarație, desigur, nu a fost remarcată.
Serghienko primește bani nu doar prin intermediul ONG-urilor. În același aprilie, vameșii l-au reținut pe Serghienko și au descoperit asupra sa suma de 9.000 de euro în numerar (aproape de limita maximă permisă, de 10.000 de euro). În iunie, a fost din nou controlat la graniță – și din nou avea asupra sa 9.000 de euro.
Această metodă de finanțare amintește foarte mult de cazul altui partid de extrema dreaptă – Liga Nordului, din Italia, care a fost de asemenea finanțat de Kremlin. După cum a dezvăluit The Insider, în 2019, Gianluca Savoini și Claudio D’Amico, asistenții liderului partidului, Matteo Salvini, au călătorit lunar la Moscova, „pe cont propriu”, uneori pentru doar câteva ore. Desigur, 9.000 de euro pe lună nu este o sumă serioasă pentru finanțarea deputaților AfD, însă, în primul rând, așa cum s-a menționat mai sus, o parte din fonduri a fost direcționată prin intermediul ONG-urilor, iar în al doilea rând, Serghienko nu a fost singurul în această schemă. După cum au stabilit The Insider și Der Spiegel, pe baza facturilor telefonice ale lui Serghienko, acesta se afla într-un contact constant cu un alt politolog, Sargis Mirzahanian. Anterior, o investigație OCCRP a dezvăluit legătura lui Mirzahanian în lobby-ul inițiativelor Kremlinului printre politicienii europeni (inclusiv germani).
Legăturile strânse dintre AfD și Kremlin fuseseră discutate anterior, în mass-media: de exemplu, deputatul Marcus Frohnmaier a călătorit frecvent în Crimeea și zonele ocupate din Donbas, vizita adesea Moscova, unde ținea discursuri la diverse conferințe pro-Kremlin și chiar s-a căsătorit cu o jurnalistă de la Izvestia. Cu toate acestea, obținerea finanțării pentru călătorii nu este același lucru cu finanțarea unei acțiuni în instanță menite să blocheze livrările către Ucraina: în acest ultim caz, poate fi vorba de o anchetă oficială și inițierea unor dosare penale.
În răspunsul la o cerere de informații a jurnaliștilor, Vladimir Serghienko nu a putut explica legătura sa cu curatorul din Moscova și a afirmat că acest mod ciudat de transfer al banilor este justificat doar de faptul că plățile bancare directe din Rusia sunt interzise.
Noile informații vor servi, probabil, ca un argument suplimentar pentru agențiile de informații germane, care și-au arătat deja interesul față de Serghienko. Transferurile de bani de la persoane afiliate statului rus și AfD (a căror existență erau bănuite de mult timp, dar nu puteau fi dovedite) pot aduce mai mulți deputați ai Bundestagului în fața unui dosar penal. Dar problemele pot deveni și mai mari pentru Serghienko însuși. Și nu doar din cauza finanțării deputaților. Serghienko s-a născut în Lviv și a fost cetățean ucrainean, dar anul trecut a obținut cetățenia germană, pretinzând că este persecutat în Ucraina. Autoritățile germane nu au fost de acord cu afirmația că ar fi persecutat, dar i-au acordat cetățenia, deoarece la acel moment locuise în Germania de mai mulți ani. În corespondența hackuită, totuși, au fost găsite fotografii ale celor două pagini ale pașaportului intern rusesc și al pașaportului rusesc emis la începutul anului 2022.
Faptul că el a ascuns cetățenia rusă de autoritățile germane și nu s-a dezis de ea reprezintă, potrivit legislației germane, o infracțiune; ceea ce înseamnă că asupra propagandistului planează probleme serioase, în Germania, chiar dacă nu va fi găsit vinovat de spionaj.
