Ministerul Justiţiei a transmis, marţi, precizări cu privire la asigurarea apărării în dosarele care includ informaţii clasificate, explicând că orice persoană poate angaja un avocat dintre cei cu drept de acces la astfel de informaţii. În cazul refuzului de a angaja un astfel de avocat, inbstanţa poate desemna un apărător din oficiiu care poate consulta datele respective. ”Nu se poate vorbi de nicio restrângere a dreptului la apărare”, a transmis ministerul, potrivit News.ro.
Ministerul Justiţiei a transmis, marţi, precizări cu privire la asigurarea apărării în dosarele care includ informaţii clasificate.
Ministerul explică faptul că ”intervenţia legislativă asupra art.352 alin.11 şi 12 din Codul de Procedură Penală a fost făcută pentru a respecta Decizia CCR nr.21/ 2018 pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil”.
”Sensul intervenţiei, precum şi efectul acesteia nu limitează dreptul la apărare prin restrângerea posibilităţii apărării doar prin «avocaţi autorizaţi de SRI». Intervenţia echilibrează raporturile dintre dreptul la apărare şi protecţia informaţiilor clasificate în favoarea dreptului la apărare. Spre deosebire de situaţia anterioară intervenţiei, orice persoană acuzată într-un dosar care include informaţii clasificate are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul tuturor acestor informaţii calsificate, indirect, prin intermediul unui avocat. În mod necesar, avocatul poate avea acces la aceste informaţii în măsura în care deţine dreptul de acces la aceste informaţii”, a transmis Ministerul Justiţiei.
Potrivit sursei citate, ”orice persoană este complet liberă să îşi aleagă un avocat pentru a lua la cunoştinţă de conţinutul informaţiilor clasificate şi a-i fi asigurată apărarea, dintre avocaţii care au acces la astfel de informaţii”.
”În caz de refuz şi numai în caz de refuz, instanţa va desemna un avocat din oficiu dintre cei care au acces la informaţii clasificate. Întreg conţinutul normativ al intervenţiei, respectiv regulile care decurg din aceasta, sunt în linie nu numai cu decizia CCR, ci şi cu jurisprudenţa CEDO incidentă în situaţia asigurării apărării în dosarele care includ informaţii clasificate”, a mai transmis ministerul.
Instituţia explică, de asemenea, că ”nu se restrânge dreptul părţilor de a-şi alege un avocat care să le reprezinte în cursul procesului penal, pentru că doar în situaţia în care avocatul ales de parte nu deţine autorizaţie de acces la informaţii clasificate şi aceasta nu-şi desemnează un alt avocat ales care deţine o astfel de autorizaţie se ajunge la desemnarea de către judecătorul de cameră preliminară a unui avocat din oficiu care poate avea acces la respectivele informaţii”.
”În acest din urmă caz, exercitarea de către judecătorul de cameră preliminară a competenţei de desemnare a unui avocat din oficiu este determinată de pasivitatea părţii şi are în vedere tocmai asigurarea dreptului la informare al inculpatului în modalitatea prevăzută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când acuzatul este în imposibilitatea de a accesa personal şi, eventual, asistat de avocat, informaţiile clasificate din dosar. Mai mult, potrivit celui de-al doilea alineat introdus la art. 345 Cod procedură penală, după consultarea autorităţii competente, judecătorul de cameră preliminară, prin încheiere, poate refuza motivat accesul la informaţiile clasificate dacă acesta ar putea conduce la periclitarea gravă a vieţii sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea securităţii naţionale ori a unui alt interes public important. În acest caz, informaţiile clasificate nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.
Instituţia concluzionează că ”nu se poate vorbi de nicio restrângere a dreptului la apărare al părţilor sau al persoanei vătămate”.
Codul de Procedură Penală a fost adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, în forma Guvernului, care prevede posibilitatea folosirii înregistrărilor serviciilor, ca mijloace de probă în procesul penal.
