Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe, care la începutul acestei luni a avut o dispută publică cu Elon Musk, atrăgându-şi o mustrare din partea secretarului de stat american Marco Rubio, spune că România şi Polonia trebuie să vadă în Statele Unite nu doar un partener, ci şi un bun aliat, indiferent cine se află la conducerea ţărilor, transmite News.ro.
„Şi România, şi Polonia, din nou, sunt de aceeaşi părere. Ambele ţări avem sisteme de apărare Ageis, baze antirachetă pe teritoriile noastre. Ambele ţări avem trupe americane pe teritoriile noastre şi ambele ţări le primim cu plăcere. Şi credem că ţările noastre ar trebui să fie buni aliaţi cu Statele Unite, indiferent de cine conduce fie la Bucureşti şi Varşovia, fie la Washington”, a declarat Radoslaw Sikorski într-un interviu acordat Digi24 cu ocazia vizitei pe care a făcut-o, joi, la Bucureşti.
Întrebat cum ar trebui gândită construcţia apărării europene – separat sau în cadrul NATO – şeful diplomaţiei poloneze a răspuns că „ar trebui să auzim ce ne spun americanii. Ei au îndatoriri în alte zone de pe glob, în Pacific, şi pot exista circumstanţe în care s-ar putea să nu ne poată ajuta şi, prin urmare, trebuie să devenim mai independenţi”, a explicat el.
Sikorski propune în acest sens un acord specific cu Statele Unite. „O modalitate bună de a face acest lucru ar fi să avem un acord cu Statele Unite că, într-un astfel de caz, ar trebui să fim capabili să rezistăm singuri ameninţărilor de ordin inferior. Pentru ca povara conducerii globale să fie împărţită între Europa şi Statele Unite”, a spus ministrul, recunoscând că „este mult zgomot” într-o asemenea perspectivă, dar aceasta este în esenţă realitatea.
„Şi prima condiţie prealabilă este să cheltuim mai mulţi bani, iar Polonia şi România (…) au făcut-o înaintea altora”, a adăugat Sikorski.
„Dar al doilea lucru este că ar trebui să cartografiem “zona de aterizare” în cinci, maximum zece ani, unde ar trebui să fie Europa, astfel încât Statele Unite să simtă că purtăm povara, dar şi pentru a putea acţiona autonom”, a detaliat şeful diplomaţiei poloneze, care crede că până la sfârşitul acestui deceniu, Europa ar trebui să fie capabilă să-l descurajeze pe Vladimir Putin.
„Ar putea fi un pilon european al NATO folosind structurile de comandă ale NATO sau, de exemplu, o situaţie de urgenţă în Balcani sau în Africa de Nord. Personal, îmi pot imagina că acţionăm şi ca Uniune Europeană”, a spus Radoslaw Sikorski subliniind că este nevoie de un plan şi mai ales de punerea lui în aplicare. „Am mai văzut zori falşi şi altădată”, a avertizat el. „După războaiele secesiunii iugoslave, Europa îşi promitea o forţă expediţionară de 30- 50.000 de soldaţi, nu s-a întâmplat nimic din asta. Apoi am avut conceptul de grupuri de luptă, nu au fost niciodată folosite. Acum, peste câţiva ani, se presupune că vom avea o capacitate de reacţie rapidă, o brigadă. Şi acesta este minimul”, a punctat Radoslaw Sikorski în interviul pentru Digi24.
Radoslaw Sikorski: Solidaritatea europeană cu România şi Polonia, care protejează restul Europei de ameninţări militare şi migraţie ilegală, ar trebui să-şi găsească expresia instituţională şi financiară
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, sugerează Europei să-şi direcţioneze investiţiile în apărare către România şi Polonia, pentru că cele două ţări sunt „gardieni indispensabili” ai frontierei externe atât a zonei Schengen, a Uniunii Europene, cât şi a NATO, protejând celelalte ţări de migraţia ilegală şi de ameninţările militare. Capacităţile de apărare ar trebui construite acolo unde sunt ameninţările, a subliniat şeful diplomaţiei de la Varşovia într-un interviu pentru Digi24.
Radoslaw Sikorski s-a aflat, joi, în vizită în România.
„Pot să raportez prim-ministrului meu că Polonia şi România nu sunt doar parteneri strategici apropiaţi, ci avem şi aceeaşi idei în cele mai importante probleme actuale şi că atât economic, cultural, cât şi în sfera apărării, suntem parteneri indispensabili şi aliaţi unul pentru celălalt. Şi ar trebui să exploatăm asta, ar trebui să facem mult mai mult în această relaţie decât facem”, a spus Radoslaw Sikorski pentru Digi24.
„Împreună, suntem gardieni indispensabili ai frontierei externe, atât a zonei Schengen, NATO, cât şi a Uniunii Europene. Şi simţim că, după discuţiile cu prim- ministrul şi ministrul de externe (n.r. – români), pot spune că am câştigat în acest sens, că solidaritatea europeană cu noi, care păzim perimetrul exterior al zonei Schengen, ar trebui să-şi găsească expresia instituţională şi financiară. Protejăm restul Europei de ameninţări, de migraţia ilegală şi de ameninţările militare”, a punctat Radoslaw Sikorski.
Întrebat dacă asta înseamnă pentru Occident să investească mai mult în această parte a lumii, ministrul polonez a spus: „Ar trebui să cheltuim pentru apărare proporţional cu mijloacele noastre, proporţional cu PIB-ul, dar capacităţile ar trebui construite acolo unde sunt ameninţările. Şi ameninţările sunt în vecinătatea Poloniei şi României”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Varşovia.
Ministrul crede că România, cealaltă ţară importantă de pe flancul estic al NATO, este capabilă să fie un exportator de securitate, care oferă stabilitate altora şi a menţionat că este deja un centru logistic pentru asistenţa Ucrainei. Întrebat, în context, ce ar putea face România şi Polonia în cadrul coaliţiei celor dispuşi (coalition of willing) să garanteze un eventual acord de pace între Rusia şi Ucraina, Sikorski a subliniat că nu se ştie deocamdată care vor fi condiţiile păcii şi ce va fi de păzit. „Şi mă bucur să spun, după discuţiile mele cu guvernul României că, de fapt, Polonia are instinctiv o atitudine similară, şi anume, în primul rând, de a-i lăsa pe cei care au fost primii care au declarat că vor să trimită trupe în Ucraina – Franţa, Marea Britanie, alţii – să adune „coaliţia celor dispuşi”. Şi cred că ambele ţări vor să facă parte din operaţie, parte din reasigurarea lor pentru Ucraina. Dar credem că păzirea hub-urilor logistice din ambele ţări este principala noastră sarcină”, a declarat ministrul polonez de externe.
Bolojan: Fără o colaborare între preşedinte, Guvern şi Parlament nu poţi avea stabilitate
