Nord Stream 2 dă în judecată UE din cauza Directivei Gazului negociată de președinția României a UE

Compania care administrează gazoductul controversat Nord Stream 2 dă în judecată Uniunea Europeană. Firma, înregistrată în Elveția, susține că noua Directivă a Gazului, aprobată în timpul președinției României a UE pune în pericol proiectul în care s-au învestit miliarde de dolari.

Gazoductul Nord Stream 2, susținut de gigantul rus de stat Gazprom, va duce gaze naturale din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică. Proiectul este susținut puternic de Germania, care are nevoie de gaze rusești ieftine pentru energie, mai ales că țara dorește să închidă centralele nucleare.

Dar la Nord Stream 2 se opun puternic statele din estul Europei, în special România și Polonia, dar și Statele Unite ale Americii. Criticii proiectului sunt de părere că gazoductul va crește dependența UE de Rusia și, totodată, puterea Moscovei de a șantaja europenii prin amenințarea închiderii robinetului cu gaze.

Directiva Gazului, aprobată în timpul președinției României a UE, extinde regulile privind liberalizarea gazului și asupra gazoductelor offshore care vin din țări non-UE. Bruxellesul a încercat astfel să aducă Nord Stream 2 sunt incidența regulilor europene, a scris Politico.

Nord Stream 2 susține că noile reguli discriminează proiectul, ceea ce Comisia Europeană respinge. Gazoductul ar avea 1200 de kilometri dar regulile s-ar aplica doar celor 54 de kilometri din apele teritoriale ale Germaniei.

După ce discuțiile dintre cele două părți au eșuat, compania Nord Stream 2 a decis să se adreseze unui tribunal de arbitraj. Compania este de părere că UE încalcă Tratatul Chartei Energetice, un set de reguli internaționale despre cooperarea în domeniul energiei, inclusiv protejarea investițiilor. Atât UE cât și Elveția, unde este înregistrată firma Nord Stream 2, sunt semnatare.

Gazprom este singurul actionar al proiectului Nord Stream 2, dar mai are susținere financiară de la alte cinci firme vest-europene.

Gazoductul ar trebui sa transporte 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Dacă țeava va intra în uz, Rusia ar putea să nu mai folosească Ucraina ca țară de tranzit pentru gazul destinat Europei. Asta înseamnă că ucrainenii vor pierde taxa de tranzit plătită de Gazprom, o parte importantă din veniturile bugetare ale Kievului.

Klaus Iohannis, în timpul întâlnirii cu Volodimir Zelenski de la ONU, a reiterat opoziția față de Nord Stream 2 și a salutat modificările aduse Directivei Gazului, criticate acum de Nord Stream 2.

„Cei doi șefi de stat au discutat, de asemenea, despre aspecte de securitate energetică, fiind reiterată opoziția celor două state față de proiectul Nord Stream 2, context în care Președintele Klaus Iohannis a menționat eforturile depuse pe perioada Președinției României a Consiliului UE pentru modificarea cu succes a Directivei europene în materie.” se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.