Numărul americanilor care îşi părăsesc voluntar locurile de muncă a crescut la un nivel record în septembrie, în timp ce oferta de locuri de muncă se menţine peste nivelurile de dinaintea pandemiei, un semn că firmele ar putea fi nevoite să continue să crească salariile pentru a atrage lucrători, transmite Reuters, preluat de News.ro.
Raportul lunar al Departamentului Muncii privind ocuparea locurilor de muncă, publicat vineri, reflectă o economie neuniformă, cu o cerere puternică şi deficite de forţă de muncă şi de bunuri, care au dus la cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimii 31 de ani.
Inflaţia salarială arată puţine semne de scădere, chiar dacă numărul zilnic al cazurilor de infecţii cu noul coronavirus este în scădere.
Angajatorii din aproape toate industriile concurează pentru a atrage muncitori, pe piaţa muncii fiind cu trei milioane de oameni mai puţini în comparaţie cu nivelurile de dinaintea pandemiei.
Lupta pentru muncitori a impulsionat creşterea salariilor la un ritm anual de 4,9% în octombrie, deşi aceasta a fost depăşită de inflaţie, ceea ce a dus la o scădere a câştigurilor reale.
Un sondaj separat al Universităţii din Michigan arată consternarea în rândul consumatorilor, care au senzaţia că economia a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii zece ani, puţini dintre ei considerând că autorităţile iau măsuri suficiente pentru a combate inflaţia.
Renunţările la locurile de muncă au crescut cu aproximativ 164.000 în septembrie, ridicând totalul la un nivel record de 4,4 milioane.
Rata de renunţare este văzută ca o bună măsură a încrederii pe piaţa muncii, deoarece lucrătorii pleacă atunci când sunt mai siguri în capacitatea lor de a-şi găsi un nou loc de muncă.
Un număr de 56.000 de oameni au renunţat la locuri de muncă în industria artelor, divertismentului şi recreării, în timp ce 47.000 au plecat din celelalte servicii.
În sectorul educaţiei de stat şi locale au plecat 30.000 de angajaţi.
”Creşterea continuă a renunţărilor indică o creştere a salariilor între 4,5%-5,0%, cu mult peste rata care ar fi în concordanţă cu o încetinire durabilă a inflaţiei către ţinta de 2% a Fed”, a declarat Michael Pearce, economist senior la Capital Economics în New. York, în urma raportului.
Rezerva Federală a rezistat până acum apelurilor de a lua măsuri mai puternice pentru a combate o inflaţie peste aşteptări, argumentând că aceasta rămâne tranzitorie, chiar dac acesta va persista şi anul viitor.
Banca centrală a anunţat, la ultima sa şedinţă de politică monetară, că va începe să îşi reducă programul masiv de cumpărare de obligaţiuni luna aceasta, măsură considerată ca un precursor al creşterii ratelor dobânzilor de la nivelul lor actual aproape de zero.
Investitorii se aşteaptă în prezent la o creştere a dobânzii cheie la jumătatea anului 2022.
Ofertele de locuri de muncă, o măsură a cererii de muncă, au scăzut cu 191.000, până la 10,4 milioane în ultima zi a lunii septembrie. Angajările au rămas în mare parte neschimbate, la 6,5 milioane în septembrie.
OMS cere ţărilor în care numărul cazurilor COVID este în creştere să intesifice restricţiile
