V-ați întrebat vreodată câte din rezultatele cercetărilor științifice realizate în universități ajung să contribuie efectiv la dezvoltarea societății, la progresul omenirii?
Cu atât mai mult este nevoie de aplicabilitatea științei în toate domeniile de activitate cu cât țara este mai puțin dezvoltată, așa cum este România.
Dar ca să fie aplicate rezultatele științifice, ele trebuie să fie în primul rând cunoscute. Accesul la știință fiind în același timp și cea mai bună metodă de a combate pseudoștiința.
O măsură care ilustrează filosofia comunicării științei la nivel mondial și care se întâlnește în mod fericit cu intențiile Universității Babeș-Bolyai de la Cluj deschide drumul spre „popularizarea” științei fără a o compromite.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a adoptat recent „Politica pentru știința deschisă”, în contextul în care, la nivel internațional și în special în Uniunea Europeană, se promovează din ce în ce mai intens ideea deschiderii științei (reviste, cărți, metodologie, date, cursuri, instrumentație, procedee etc.) către întreaga comunitate și chiar către publicul general.
Prin acest program UBB pune la dispoziția comunității locale, regionale, naţionale şi internaţionale în mod deschis cunoștințe științifice diverse, multilingvistice, accesibile și reutilizabile, pentru beneficiile științei și ale societății și pentru a stimula comunicarea cu actorii sociali dincolo de comunitatea științifică tradițională.
Acces liber la publicarea și la consultarea rezultatelor științifice
Promotorii „științei deschise”, unii dintre ei fiind chiar instituții de finanțare a cercetării științifice, argumentează că expunerea cât mai extinsă a rezultatelor cercetării către publicul academic, dar și către mediul socio-economic și către cetățeni în general, pot crește validarea și posibilitatea de verificare a științei (inclusiv în ceea ce privește integritatea), eficiența (reducând dublarea unor cercetări similare, sau făcând colaborarea mai accesibilă unui spectru mai larg de cercetători), receptivitatea la exigențele societale ale cetățenilor (inclusiv prin recrutarea lor în activități de „știință cu cetățenii”), dar și viteza de transfer a rezultatelor din laborator către uzul cetățeanului (prin intermediul industriei și mediului economic).
România are la nivel național un set de documente de tip „carte albă” elaborate de către ministerele de resort și o serie de referiri la știința deschisă în strategia națională de cercetare și în planurile de finanțare a cercetării, însă acestea au nevoie de adaptare la contextul internațional actual.
„UBB este, după știința noastră, prima universitate din țară care urmează apelul lansat de aceste documente și adoptă o strategie concretă proprie pentru știința deschisă, în linie cu direcțiile asumate în documentele orientative ale ministerelor de resort și ale UE”, afirmă inițiatorii strategiei UBB privind știința deschisă.
Instituțiile europene de finanțare a cercetării impun publicarea rezultatelor cercetărilor doar în regim de „Acces Deschis” (Open Access). În prezent cca 80% din articolele științifice din România sunt publicate în reviste care oferă cititorilor acces liber dar taxează autorii pentru publicare, fapt care pune o presiune nesustenabilă pe bugetele universităților și creează nemulțumiri în rândul cercetătorilor care consideră că plata de către autor este lipsită de etică, indiferent de sumă.
Politica asumată de UBB prin documentul nou-adoptat este acceptarea obiectivului „Open Access” în proporție de 100%, dar numai în varianta în care autorilor nu li se percep taxe pentru publicarea articolului.
Revistele editate de UBB au adoptat deja acest model, iar membrii comunității UBB sunt încurajați să solicite revistelor societăților profesionale în care sunt membri să îl urmeze și ele.
„La nivel internațional, editurile consacrate fie migrează și ele în aceeași direcție fie operează cu așa-numitele „acorduri transformative”, care permit publicarea „deschisă” a articolelor dar fără a taxa autorii de la instituțiile care au deja abonament pentru a citi acele reviste. Strategia punctează și că există domenii și țări în care știința deschisă nu este un concept tocmai aplicabil (ex., spionaj, conflicte militare în curs etc.) – și se face trimitere la listele actualizate ale sancțiunilor impuse de România individual dar mai ales ca parte a UE și a altor organizații internaționale”, mai spun inițiatorii strategiei UBB.
Transparență pentru știință, nu pseudoștiință
Strategia UBB atrage atenția că a fi deschis nu este în sine o calitate; altfel spus, calitatea științei trebuie evaluată de către specialiști cu accent pe substanța contribuțiilor, nu transformată într-un joc de „audiențe” și „like-uri”. Universitățile trebuie să fie permanent pregătite să prezinte publicului cum cheltuie fondurile publice – și au o răspundere socială ca depozitare ale cunoștințelor avansate din științe. În acest context UBB își propune să înființeze un Oficiu pentru Știință și Societate care să coordoneze eforturile de transparentizare și comunicare a științei.
„Asumarea responsabilității de transparență și integrare în societate, de a face așadar „știința deschisă” în același timp cu oprirea modelului „plătește ca să publici”, refuzul echivalării „deschis = de calitate” sau sublinierea limitelor de aplicabilitate a științei deschise sunt elemente care diferențiază strategia UBB. Sperăm ca aceste idei să fie preluate și de restul mediului academic din țară. În absența unor astfel de măsuri, știința riscă să fie compromisă mai mult decât este deja în ochii cetățenilor. În evaluările interne pe care le face, Consiliul Științific al UBB a luat măsuri foarte ferme împotriva publicațiilor parazite/predatoare, care publică orice pentru bani și pozează în reviste/edituri științifice. Sperăm doar ca atitudinea autorităților naționale să se schimbe și să ne permită să aplicăm aceste măsuri și acolo unde de fapt ar conta mai mult – de exemplu la concursurile de ocupare a posturilor de cercetare și didactice”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Bani pentru cercetare
În 2022, cea mai mare parte a alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare, și anume 35,5%, a fost direcționată către avansarea generală a cunoașterii, finanțată în marea majoritate de un grant public global cunoscut sub numele de fonduri universitare generale publice (GUF), pe care multe instituții publice de învățământ superior îl primesc pentru a-și susține toate activitățile.
Între 2012 și 2022, toate guvernele din UE și-au majorat alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare, exprimate în euro pe persoană. Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în Letonia (+208%, de la 16,1 euro pe persoană în 2012 la 49,6 euro în 2022) și în Grecia (+129%, de la 66,0 euro la 151,2 euro).
În același timp, țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană au fost România (17,6 euro pe persoană), Bulgaria (27,3 euro) și Letonia (49,6 euro).
Olena Zelenska: Peste două milioane de copii ucraineni au părăsit țara din cauza invaziei ruse
