Supă de liliac? Cobră pe plită? Băutură din oase de tigru? Mulţi chinezi cred încă în presupusul aport nutritiv al speciilor exotice a căror vânzare a fost temporar interzisă după criza noului coronavirus, deşi tot mai multe voci cer ca măsura să fie definitivă, relatează EFE.

Potrivit spuselor lui Arnaud Fontanet, de la Institutul Pasteur din Franţa, boala nu a fost transmisă direct de la lilieci la oameni. „Credem că ar fi fost vorba de un alt animal, un intermediar”, susţine Fontanet.

Spre exemplu, epidemia de SARS din 2002, care a implicat o tulpină diferită de coronavirus, a fost transmisă la oameni de la civetă, un mamifer de mici dimensiuni, care este considerat o delicatesă în China.

Multe animale sunt capabile să transmită viruşi către alte specii, iar aproape toate tulpinile de coronavirus, contagioase pentru oameni, şi-au avut originea de la animale sălbatice.

Fontanet consideră că intermediarul a fost „probabil un mamifer”, care aparţine familiei bursucilor. După testarea a peste 1.000 de mostre colectate de la animale sălbatice, cercetătorii de la Universitatea de Agricultură South China au concluzionat că secvenţele genomice de viruşi găsite în pangolini erau identice în proporţie de 99% cu cele descoperite la persoanele infectate cu noul coronavirus, relatează agenţia de ştiri oficială Xinhua.

Pangolinii sunt vânaţi pentru carnea şi solzii lor în Asia şi Africa, traficul fiind alimentat în special de cererea din China şi Vietnam, potrivit organizaţiilor pentru drepturile animalelor.

În timp ce carnea de pangolin este considerată o delicatesă, solzii se folosesc în medicina tradiţională chineză pentru tratarea unor afecţiuni, printre care astmul şi artrita.

Pangolinul este declarat animal protejat începând din septembrie 2016 prin Convenţia internaţională privind comerţul cu specii ameninţate cu dispariţia (CITES). El a „câştigat” titlul – de neinvidiat – de cel mai traficat mamifer din lume, circa un milion de pangolini fiind capturaţi în ultimii zece ani în pădurile din Asia şi Africa.

Autorităţile au decretat la sfârşitul lunii ianuarie suspendarea comerţului cu specii sălbatice după ce s-a luat în considerare că de vină pentru noul focar ar fi o mutaţie a unui virus provenit de la pangolin. Potrivit ultimelor date, și acest animal se vindea într-o piaţă destinată iniţial fructelor de mare din Wuhan.

Pe lângă peşte sau fructe de mare în această piaţă se făcea trafic ilegal cu carne de şobolan, iepuri sălbatici şi chiar crocodili, potrivit fotografiilor care au circulat pe reţelele de socializare chineze. „Cum poţi mânca liliac?”, se întreabă un utilizator, care recunoaşte însă că celebra supă de liliac nu este un fel de mâncare popular în Wuhan.

Dincolo de această gastronomie exotică, userii au criticat şi conceputul ‘yewei’ (‘gusturi sălbatice), considerat un simbol al bogăţiei şi lăudat pentru presupusele puteri curative pentru afecţiuni ca impotenţa, artrita sau guta.

Reţelele de socializare sunt în fierbere prezentând chinezi protejaţi de măşti sanitare, dar devorând broaşte crude sau cumpărând din piaţă şoareci la grătar. „Păi cum să nu contractezi virusul dacă mănânci câini, pisici, şerpi sau lilieci?” exclamă un alt utilizator.

Este adevărat că în unele ocazii chinezii consumă carne de animale sălbatice, dar nu este o practică generalizată şi nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu a confirmat că este motivul izbucnirii focarului sau că este posibilă contagierea doar prin consumul de specii sălbatice.

În niciun caz nu s-a vorbit de contagiere prin consum de animale exotice, ci prin contact uman direct cu animale vii care purtau virusul şi ulterioara transmitere umană pe căi respiratorii. În acest sens, un medic specialist în microbiologie şi profesor universitar a declarat că noul coronavirus este un virus respirator, „principalul mod de transmitere fiind prin inhalarea de mici picături ce conţin particule infecţioase de virus”.

Un alt expert în virusologie asigură că, în general, consumul de carne sau de alimente de origine animală, cu condiţia să nu fie crude sau puţin gătite, nu prezintă risc de transmitere a bolilor. Riscul ca un virus de la un animal să treacă la om este însă mai mare cu cât este mai mică distanţa evolutivă dintre cele două specii. De exemplu este mai probabil să existe transmiterea unei infecţii virale între două mamifere decât între o reptilă şi un mamifer, notează expertul.

Nimeni nu a dovedit cum poate fi contractat şi totuşi animalele de companie sunt victimele colaterale ale noului coronavirus care a provocat panică în populaţia din China, unde au existat cazuri în care unii stăpâni şi-au abandonat necuvântătoarele de teamă să nu se îmbolnăvească.

Iniţial liliacul a fost considerat drept gazdă a virusului, însă experţii au afirmat că a existat „un animal intermediar” între aceste mamifer şi oameni. Acest eşalon pierdut a ridicat multe suspiciuni, mai ales că unii medici au recomandat ca animalele de companie expuse la focarul de infecţie să fie plasate în carantină. Reţelele de socializare au transformat acest mesaj de prudenţă în faptul că „mascotele pot contracta noul coronavirus”, deşi OMS asigură că până la această dat nu există o probă în acest sens.

Oraşul Wuhan, epicentrul epidemiei, se află în carantină din 23 ianuarie. Înainte de această dată, 5 milioane de locuitori au plecat din oraş, de sărbătorile de Anul Nou Chinezesc şi nu s-au mai putut întoarce din cauza blocajului impus de autorităţi. Mulţi dintre ei şi-au lăsat acasă animalele de companie cu mâncare şi apă pentru doar câteva zile. Multe asociaţii s-au mobilizat pentru a da de mâncare acestor animale părăsite, însă în multe dintre cazuri este deja prea târziu.

Potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor din Wuhan, există între 300.000 – 600.000 câini şi pisici de casă în acest oraş de peste 11 milioane de locuitori. Până acum circa 70 de voluntari ai organizaţiei au izitat peste 500 de case şi au primit solicitări pentru deplasarea în alte 3.000 de locuinţe.

Surse: Agerpres, Mediafax

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here