Un „parlament din umbră” format din foști legislatori ruși a cerut NATO să sprijine o campanie de asasinare a unor personalități din regimul Putin, scrie The Times.
Mai mult de șaizeci de politicieni exilați care au făcut parte din Duma de Stat rusă s-au întâlnit la Varșovia săptămâna aceasta pentru a discuta un plan în șapte puncte pentru răsturnarea Kremlinului.
Strategia, cunoscută sub numele de „Planul Victoriei”, implică sprijinul Occidentului, inclusiv solicitări de extindere a regimului de sancțiuni și mai multe arme pentru Ucraina.
Grupul de opoziție, Congresul Deputaților Poporului, susține că schimbarea regimului va fi realizată numai prin forță. Planul susține rezistența prin violență și afirmă că „nu mai este o opțiune, ci pur și simplu o datorie” a Occidentului de a încuraja „acțiunea revoluționară” în Rusia, pe care liderii NATO au fost reticenți în a o sprijini.
Propunerea va fi prezentată la cel de-al 75-lea summit NATO de la Washington la începutul lunii viitoare. Documentul afirmă: „Kremlinul a declanșat deja o masivă vărsare de sânge care ucide zilnic sute de ruși aflați pe linia frontului, precum și numeroși ucraineni, atât militari, cât și civili. Prin urmare, utilizarea forței împotriva asasinilor lui Putin, a finanțatorilor și propagandiștilor acestora, este justificată din punct de vedere moral – [atunci când] este în concordanță cu normele de război recunoscute pe plan intern – și imperativă pentru victorie.”
Congresul a fost înființat în noiembrie 2022 de către parlamentarii care se opun regimului Putin. Acesta susține că are 106 membri, inclusiv foști parlamentari și mai mulți actuali legislatori care participă în mod anonim. Grupul a încercat să se poziționeze ca fața legitimă a mișcării de opoziție fracturate din Rusia.
Acesta acționează ca aripa politică a Legiunii Libertatea Rusiei, o forță militară formată din patru batalioane de soldați care luptă pentru Ucraina, și a Armatei Naționale Republicane (ANR), o rețea obscură de partizani care acționează în interiorul Rusiei.
Prima măsură: desființarea FSB
Congresul are o constituție scrisă și elaborează noi legi pentru o Rusie post-Putin bazată în mare parte pe principiile social-democrației. Printre primele măsuri pe care le propune se numără desființarea FSB, serviciul de securitate internă și succesorul KGB.
Apelul său la violență și fostele asocieri ale membrilor săi cu sistemul politic rusesc trezesc scepticism și dezaprobare în rândul altor facțiuni de opoziție. În timpul unei conferințe de patru zile la Varșovia, Ilia Ponomarev, un fost membru al Dumei care face acum parte din comitetul executiv al Congresului, a declarat că răsturnarea lui Putin este singura modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina. El a susținut că ANR ar putea chema la arme mii de partizani din Rusia.
ANR a revendicat asasinarea lui Vladlen Tatarski, un blogger militar rus, la Sankt Petersburg, anul trecut, și a Dariei Dughina, fiica filosofului politic Alexander Dughin, care a murit când mașina sa a explodat lângă Moscova în 2022.
Niciuna dintre afirmații nu a fost verificată, iar ANR, care a trezit unele suspiciuni, nu a furnizat nicio dovadă. Comentatorii ruși au dat vina pe Ucraina pentru atacuri, acuzație pe care Kievul a negat-o.
Ponomarev, care se descrie drept coordonator politic al ANR, a declarat că grupul paramilitar a colaborat îndeaproape cu serviciile de informații ucrainene pentru operațiuni în interiorul Rusiei, inclusiv atacuri cu drone asupra depozitelor de petrol și sabotarea liniilor de cale ferată.
El a declarat că Occidentul a reacționat până în prezent „foarte negativ” la activitățile grupului și a refuzat să sprijine orice atac pe teritoriul Rusiei. Ponomarev, în vârstă de 48 de ani, a precizat: „Avem interdicții stricte de a folosi orice echipament occidental pentru operațiuni în Rusia. Este o interdicție absolută. Chiar și atunci când nu sunt implicate echipamente occidentale, SUA, de exemplu, i-au descurajat pe ucraineni să ne ajute cu orice fel de operațiune care implică orice fel de atac asupra liderilor regimului. Ceea ce cerem este eliminarea restricțiilor privind atacurile asupra infrastructurii militare și a combatanților din Rusia și să permitem comandamentului militar ucrainean să decidă prioritățile.”
Membru de stânga al parlamentului rus, Ponomarev a fost singurul deputat care a votat împotriva anexării Crimeei în 2014. Kremlinul i-a interzis să se întoarcă în Rusia din America, așa că s-a mutat în Ucraina în 2016 și a devenit cetățean în 2019.
Sprijinul său pentru utilizarea violenței împotriva regimului îl pune în contradicție cu alți lideri ai opoziției, inclusiv Mihail Hodorkovski și regretatul Alexei Navalnîi. Ponomarev l-a recunoscut pe Navalnîi drept un „erou”, dar nu au fost aliați.
Acesta a pus la îndoială adecvarea lui Navalnîi pentru rolul de președinte, în timp ce deținutul politic a criticat rolul lui Ponomarev în introducerea proiectului de lege privind restricționarea internetului în Rusia în 2012.
Deși dezaprobă „metodele teroriste” și orice violență împotriva civililor, Ponomarev a susținut că atacurile asupra celor apropiați de sediul puterii ar slăbi loialitatea elitelor față de Putin.
„Consider că toți cei care au legătură cu mașinăria de război – oficialii guvernamentali care organizează sau finanțează războiul, oamenii de afaceri care produc arme, propagandiștii belicoși, precum și personalul militar sau de securitate – sunt combatanți”, a spus el. „Și ei sunt ținte legitime atât pentru militarii ucraineni, cât și pentru luptătorii rezistenței ruse”.
