Parlamentul Ucrainei a adoptat joi, în primă lectură, un proiect de lege prin care este interzisă Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei, au informat deputaţi citaţi de AFP, preluată de News.ro.
Parlamentarul Iaroslav Jelezniak a afirmat că în favoarea reglementării respective au fost 267 de voturi, în timp ce majoritatea necesară era de numai 226.
Textul aprobat prevede interzicerea oricărei activităţi a „organizaţiilor religioase” afiliate cu „ţările care efectuează agresiunea armată împotriva Ucrainei. Încă nu se ştie când va fi supusă la vot reglementarea în a doua lectură, potrivit Agerpres.
„Este o decizie istorică. Pentru a învinge agresorul (…) trebuie să lipsim Rusia de orice posibilitate de a ne face rău”, a scris pe Facebook deputata Inna Sovsun.
Patriarhia Moscovei, condusă de patriarhul Kirill, susţine invazia rusă în Ucraina, reaminteşte AFP.
Biserica Ortodoxă ucraineană din subordinea acesteia a fost în trecut cea mai populară din Ucraina, însă a fost abandonată în ultimii ani de mulţi enoriaşi, pe măsură ce s-a răspândit sentimentul naţional împotriva fostei puteri ruse. În 2018 s-a înfiinţat o nouă Biserică Ortodoxă Ucraineană, independentă de Moscova.
În iulie 2022, un sondaj de opinie realizat de Institutul Naţional de Sociologie din Kiev arăta că 66% dintre ucraineni se identifică cu noua biserică şi doar 4% cu cea veche; cu un an înainte, procentajele erau de 42%, respectiv 18%. În iunie anul acesta, aceeaşi instituţie a publicat un alt sondaj, conform căruia 66% dintre ucraineni susţin interzicerea bisericii subordonate Moscovei, deşi aceasta a anunţat în mai anul trecut că rupe legăturile cu patriarhia lui Kirill.
Guvernul de la Kiev apreciază că dependenţa de facto a bisericii respective faţă de cea din Rusia continuă, iar serviciul de securitate ucrainean SBU îl acuză pe mitropolitul Pavlo al ortodocşilor ruşi din Ucraina că „a justificat agresiunea armată a Federaţiei Ruse”. Stareţul celebrei mănăstiri din Kiev cunoscută ca Lavra Peşterilor a fost chiar arestat la domiciliu timp de câteva luni, apoi închis, iar ulterior eliberat pe cauţiune.
Rusia şi-a justificat invazia în Ucraina inclusiv prin presupusa necesitate de a apăra populaţia rusofonă şi rusofilă şi îi acuză pe ucraineni de discriminarea a tot ce are legătură cu poporul rus.
