De la învestirea președintelui Sadîr Japarov în 2021, confruntările deschise între Bișkek și Moscova au fost extrem de rare. De fapt, Kârgâzstanul a oglindit adesea calea fostului său conducător colonial, adoptând multe dintre practicile sale autoritare (cum ar fi legea „agenților străini” recent promulgată). Dar, în iulie 2023, Japarov s-a aflat într-o dispută publică cu nimeni altul decât ministrul rus de externe Serghei Lavrov, scrie Meduza.
<< Lavrov criticase noua lege a Kârgâzstanului privind limba de stat, care impunea cunoașterea limbii kârgâze pentru toți angajații guvernamentali. „Când această idee a apărut pentru prima dată, i-am avertizat pe prietenii noștri kârgâzi că acest lucru nu este pe deplin democratic”, a declarat Lavrov la o întâlnire la Moscova. „I-am avertizat de mai multe ori, dar o altă politică a prevalat”.
În replică, Japarov a sugerat că Lavrov a judecat fără să citească legea în sine. „Vrem să ne dezvoltăm pe deplin limba”, a precizat Japarov într-un interviu acordat agenției de presă de stat Kabar. „După cum am văzut, angajații statului și membrii parlamentului vorbesc jumătate în rusă și jumătate în kârgâză. Nimeni nu vorbește fluent rusa sau kârgâza. [Cele două limbi sunt] întotdeauna amestecate. Prin urmare, trebuie să stăpânim ambele limbi în mod egal.”
Aceasta nu a fost prima dată când un oficial rus a obiectat față de politica lingvistică a Kârgâzstanului. Politicienii naționaliști și personalitățile publice din Rusia se grăbesc adesea să intervină față de ceea ce ei percep ca fiind jigniri la adresa limbii ruse în Asia Centrală. Și, având în vedere influența Moscovei în regiune, aceste comentarii sunt greu de ignorat.
Replica lui Japarov a reflectat un model familiar de reacție a oficialilor din Kârgâzstan – și din statul său vecin, Kazahstan – la astfel de critici. Scenariul este aproape întotdeauna similar: o țară din Asia Centrală se angajează să își consolideze limba maternă, oficialii ruși își exprimă nemulțumirea, iar Bișkek (sau Astana) asigură Moscova că limba rusă nu este marginalizată, în timp ce continuă să avanseze cu agenda sa lingvistică. Într-adevăr, politica lingvistică este un domeniu unic în care autoritățile kârgâze și kazahe nu se tem să se împotrivească Rusiei.
„Revenind în mod natural”
Kazahstanul și Kârgâzstanul se remarcă printre cele cinci țări din Asia Centrală prin faptul că au cea mai mare pondere atât a vorbitorilor de limbă rusă, cât și a etnicilor ruși. Aceste două grupuri nu se intersectează pe deplin: mulți kazahi și kârgâzi vorbesc limba rusă ca limbă principală, o moștenire a mai mult de un secol de politici coloniale sub Imperiul Rus și, mai târziu, sub Uniunea Sovietică.
Rusa funcționează adesea ca o lingua franca convenabilă, facilitând comunicarea între diversele grupuri etnice care locuiesc în fiecare țară. În marile centre urbane și în centrele economice, fluența în limba rusă se traduce adesea prin oportunități mai bune de angajare. În același timp, atât Kazahstanul, cât și Kârgâzstanul au depus eforturi active pentru a reînvia limbile lor naționale de la obținerea independenței în 1991.
Aceste eforturi au coincis cu transformări demografice remarcabile. Conform ultimului recensământ sovietic, Kazahstanul avea o proporție deosebit de scăzută de etnici kazahi, reprezentând puțin peste 39% din populație în 1989. În mod similar, etnicii kârgâzi constituiau puțin peste 52% din populația Kârgâzstanului.
Trei decenii mai târziu, kazahii reprezintă o majoritate dominantă în Kazahstan, adică 70 % din populație. În Kârgâzstan, proporția etnicilor kârgâzi este chiar mai mare, de 77%.
Aceste schimbări au avut un impact profund asupra utilizării limbilor locale în ambele țări, prevalența acestora crescând semnificativ, în timp ce utilizarea limbii ruse a scăzut. Cu toate acestea, aceste tendințe lingvistice nu pot fi atribuite doar demografiei și nici nu sunt pur și simplu rezultatul politicilor de stat.
„Limba kazahă revine în mod natural în Kazahstan, în moduri care erau de neimaginat atunci când am crescut în anii 1980”, a declarat Azamat Junisbai, profesor de sociologie la Colegiul Pitzer din Claremont, California. Crescut în mediul de limbă rusă din fosta capitală a Kazahstanului, Almatî, Junisbai a trecut recent printr-o călătorie de cunoaștere a rădăcinilor sale provocată de invazia Rusiei în Ucraina.
Junisbai a povestit această experiență transformatoare pe X care a atras o atenție substanțială în august 2022, acumulând peste 1.000 de like-uri. „M-am învârtit din ce în ce mai mult în jurul amintirii incomode a disprețului pentru majoritatea lucrurilor kazahe pe care l-am simțit în copilărie. Asociam limba și cultura kazahă cu faptul că sunt rurale și inculte. Un statut inferior”, a scris el. „Presupun că tocmai asta este ceea ce ar trebui să realizeze o colonizare temeinică”.
Discuția a câștigat rapid popularitate, deoarece și alții din Asia Centrală au împărtășit și comentat în mod activ postările lui Junisbai, având adesea aceleași sentimente. Acest lucru a evidențiat o tendință mai largă: nu numai că generațiile tinere din Kazahstan și Kârgâzstan devin mai competente în limbile lor native, dar și generațiile mai în vârstă își reevaluează opiniile privind limba și identitatea.
Politicienii din Kazahstan nu fac, după toate aparențele, excepție. „Limba kazahă câștigă proeminență și cred că politicienii kazahi trebuie să reflecte cumva acest lucru prin acțiunile lor”, a declarat Junisbai pentru The Beet.
„Decolonizarea trebuie să înceapă cu limba”
Renașterea limbilor naționale în Kârgâzstan și Kazahstan precede cu mult timp invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 1989, când politica Perestroika a Uniunii Sovietice se afla la apogeu, atât Kârgâzstanul, cât și Kazahstanul au adoptat legi care desemnau kârgâza și kazaha ca fiind „limbile lor de stat”. După prăbușirea URSS, acest lucru s-a dovedit a fi un pas crucial în procesul de construire a națiunii, deschizând calea pentru o reformă lingvistică și educațională mai intensă în anii 1990 și 2000.
Până în anii 2010, cererea organică de acoperire a știrilor în limbile locale a dus la apariția unor instituții media independente populare. Un exemplu notabil este Politklinika din Kârgâzstan, un proiect de jurnalism de investigație lansat inițial în limba kârgâză. Acesta era un eveniment rar întâlnit chiar și în urmă cu un deceniu, când cele mai multe instituții media care urmăreau crearea unui public național începeau de obicei cu o ediție în limba rusă.
Politklinika se numără acum printre publicațiile vizate de autoritățile kârgâze în atacul lor împotriva presei independente din țară. Cu toate acestea, noua lege privind limba de stat este una dintre puținele inițiative guvernamentale pe care fondatorul Politklinika, Dilbar Alimova, o susține.
„Decolonizarea trebuie să înceapă cu limba”, a spus Alimova. Cu toate acestea, ea nu crede că astfel de măsuri reflectă o încercare autentică de a scăpa de influența rusă. „Statul nostru repetă aceleași acțiuni ca Rusia în ceea ce privește organizațiile neguvernamentale și jurnaliștii independenți”, a subliniat ea, referindu-se la legea recent adoptată privind „agenții străini”. „Dacă guvernul ar fi încercat să se desprindă de influența Rusiei, nu ar fi repetat experiența lor”.
La fel cum a susținut Junisbai în cazul Kazahstanului, Alimova susține că guvernul kârgâz se simte obligat să reacționeze la popularitatea tot mai mare a limbii kârgâze. În ceea ce privește consumul de media, aceasta este o schimbare de generație. Potrivit unui studiu 2023 realizat de M-Vector, o companie proeminentă de monitorizare a mass-media din Kârgâzstan, canalele media de stat rusești tind să atragă un public mai în vârstă.
Într-adevăr, cunoașterea pe scară largă a limbii ruse în Kazahstan și Kârgâzstan a permis Moscovei să își difuzeze propaganda mai eficient. Potrivit constatărilor M-Vector, cele mai populare două canale de televiziune străine din Kârgâzstan sunt rețelele rusești de stat Rusia-24 și Pervîi Kanal (Canalul 1).
În Bișkek, Canalul 1 este mai popular decât toate canalele de televiziune din Kârgâzstan, atât în ceea ce privește audiența medie zilnică, cât și în ceea ce privește audiența medie săptămânală. O situație similară există și în Kazahstan, unde cel mai urmărit canal TV este Pervîi Kanal Evrazia (Canalul 1 Eurasia), din care 20 la sută aparține Pervîi Kanal.
Propaganda sponsorizată de stat a Rusiei vizează în primul rând publicul vorbitor de limbă rusă atât în Kazahstan, cât și în Kârgâzstan; doar Canalul 1 Eurasia produce o parte din conținut în limba kazahă. Această tendință se extinde și în domeniul digital: Principala platformă de propagandă online a Rusiei, Sputnik, se mândrește cu un număr semnificativ mai mare de urmăritori pe rețelele de socializare pentru edițiile sale în limba rusă atât în Kazahstan, cât și în Kârgâzstan.
Grupul de reflecție PaperLab, cu sediul în Kazahstan, a constatat că conținutul sponsorizat de stat al Rusiei are un impact palpabil asupra vorbitorilor de limbă rusă din Asia Centrală, modelând atitudinile populare față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de exemplu. Potrivit cercetării PaperLab, sprijinul pentru Kremlin și pentru narațiunile sale în rândul comunităților vorbitoare de limbă rusă atât din Kârgâzstan, cât și din Kazahstan, este mai mare decât în rândul persoanelor care vorbesc limba kazahă sau kârgâză.
„Alegerea limbii influențează în mod semnificativ percepțiile asupra conflictului ruso-ucrainean. În ambele țări, respondenții care vorbesc limba rusă sunt mai predispuși să acuze Ucraina pentru ostilități”, conchide studiul.
Un echilibru delicat
De-a lungul erei post-sovietice, și mai ales sub conducerea lui Vladimir Putin, Moscova a promovat în mod activ limba rusă în Asia Centrală, exploatând în același timp proeminența sa durabilă. Universitățile de stat rusești au apărut ca fiind cele mai accesibile căi de acces pentru tinerii din Asia Centrală care caută oportunități de a studia în străinătate, iar Kremlinul a pus în aplicare programe de consolidare a învățământului în limba rusă în regiune.
Aceasta este o astfel de prioritate pentru Moscova încât Putin și Japarov au avut o convorbire video comună în septembrie 2023 pentru a lansa construcția a trei noi școli de limbă rusă în Kârgâzstan, toate finanțate de Rusia.
Cu toate acestea, atunci când Kazahstanul sau Kârgâzstanul iau măsuri de promovare a limbilor lor native, răspunsul politicienilor ruși variază de la îndemnul la prudență până la exprimarea furiei.
Atunci când Astana a anunțat planurile de a trece limba kazahă la alfabetul latin în 2017, Alexei Juravlev, membru al Dumei de Stat a Rusiei, a făcut apel la colegii săi parlamentari să-i abordeze pe omologii lor kazahi în această problemă. „Acesta este în mod clar un pas neprietenos împotriva Federației Ruse”, a spus el.
Patru ani mai târziu, când Kazahstanul a adoptat o nouă lege privind publicitatea care impune utilizarea limbii kazahe pe panouri și panouri publicitare, răspunsul politicienilor ruși nu a fost doar agresiv, ci a virat spre rasism și amenințări. „Cunosc bine mentalitatea asiatică și, din păcate, în Asia, doar limbajul forței este cu adevărat înțeles”, a declarat deputatul Dumei de Stat Alexander Borodai, care a condus anterior guvernul rus de substituție din regiunea ucraineană ocupată Donețk. „Această forță nu trebuie neapărat să fie prezentată, dar trebuie demonstrată capacitatea de a o exercita. Cei slabi nu sunt respectați”.
În acest context, oficialii kazahi și kârgâzi se află prinși între ciocan și nicovală, găsind un echilibru delicat între satisfacerea cererii populare și navigarea printre agresiunea și amenințările tangibile din partea politicienilor și propagandiștilor ruși.
„Nu sunt neapărat de acord cu faptul că autoritățile din Kazahstan sunt pro-ruse”, a declarat Junisbai, care a comparat faptul de a fi vecinul Rusiei cu „a fi într-o cameră cu o persoană nebună care are o armă”. („Încerci să fii cât mai discret posibil, sperând că nu te va observa”, a explicat el).
Cu toate acestea, aceste două țări din Asia Centrală au continuat să se afirme discret atunci când vine vorba de politica lingvistică. Altercația publică din vara anului trecut dintre Japarov și Lavrov nu este singurul caz în care un lider din Asia Centrală a întreprins acțiuni care riscă să provoace mânia Rusiei.
În noiembrie 2023, în timp ce găzduia o delegație rusă condusă de Putin însuși, președintele kazah Kassim-Jomart Tokaev a încălcat tradiția și și-a început discursul în kazahă înainte de a trece la rusă. Mișcarea i-a surprins pe oficialii ruși, făcându-i să se grăbească să-și pună căști pentru traducere simultană.
„A fost un gest care cu greu poate fi supraestimat”, a comentat pe Telegram analistul politic rus Arkadi Dubnov. „[Tokaev] a precizat imediat că Kazahstanul intenționează să urmeze o politică lingvistică independentă, în care limba rusă este onorată și respectată, dar accentul principal rămâne pe dezvoltarea limbii kazahe.”
Aceste gesturi din partea liderilor din Kazahstan și Kârgâzstan poate că sunt îndreptate către proprii cetățeni – și se pare că au un mare ecou: unele videoclipuri de pe YouTube cu discursul lui Tokaev au adunat milioane de vizualizări. Cu toate acestea, aceste acțiuni pot fi interpretate, de asemenea, ca un semnal deliberat către oficialii de la Moscova.
„Este un gest mic, au fost doar câteva fraze. Dar cred că este important pentru ei să spună: ”Uite, nu mai suntem o colonie rusă””, a declarat Junisbai. „Dar, sincer, este un echilibru incredibil de greu de atins. Ei au foarte puțin spațiu de manevră când Rusia este un stat fascist în toată regula în acest moment”.
Afacerile Rusiei cu gazul nu își vor mai reveni niciodată după războiul din Ucraina
