La sfârșitul lunii aprilie, guvernul rus a prelungit un decret care obligă exportatorii să-și schimbe în ruble cea mai mare parte a câștigurilor obținute în valută. Oficial, aceste măsuri vizează „menținerea stabilității cursului de schimb”. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor, prognozele pentru rublă prezintă un tablou sumbru. Deși moneda s-a stabilizat într-o oarecare măsură în jurul valorii de 90 de ruble pentru un dolar, chiar și Ministerul rus al Dezvoltării Economice anticipează o posibilă slăbire până la 100 de ruble pentru un dolar până în anul următor. Meduza (în rusă- AICI, în engleză – AICI ) explică ce face Rusia pentru a combate devalorizarea rublei și ce cred economiștii despre eficacitatea acestor măsuri.
Măsuri „temporare”
În octombrie 2023, cu dolarul trecând de 100 de ruble pe Bursa din Moscova, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se impunea ca 43 de grupuri de companii exportatoare să repatrieze 80% din valuta câștigată și ulterior să vândă 90% din acea sumă pe piața internă. Li s-au acordat două luni pentru repatrierea veniturilor și doar două săptămâni pentru vânzări. Autoritățile ruse au argumentat că, dacă marile companii exportatoare continuau să vândă dolari, euro și yuan, acest lucru ar împiedica un deficit de ofertă, iar rubla ar înceta să se slăbească.
Măsura, care trebuia să fie una temporară, a cauzat o serie de complicații. Companiile s-au plâns că uneori erau plătite în ruble – pe care apoi trebuiau să le schimbe în valută străină în străinătate, să le transfere în Rusia și să le vândă din nou în ruble. De asemenea, sancțiunile au făcut dificilă transferarea valutei străine către băncile rusești. Având în vedere aceste probleme, guvernul a făcut unele compromisuri și a modificat decretul cu o lună înainte ca acesta să expire. Apoi, după o dezbatere, autoritățile au decis să prelungească legislația până cel puțin în primăvara anului 2025, ajustând în același timp anumite condiții. De exemplu, exportatorii au acum 120 de zile pentru a credita veniturile în valută străină în conturile lor rusești.
Este dificil să evaluăm eficacitatea acestor măsuri. Guvernul a testat pentru prima dată mecanismul în martie 2022; atunci, autoritățile au cerut exportatorilor să vândă valută străină în termen de trei zile de la primire, determinând dolarul să scadă de la 120 la 55 de ruble. De data aceasta, impactul a fost mai modest: dolarul a scăzut la aproximativ 90 de ruble. În esență, decretul nu a făcut prea mult pentru a schimba situația, deoarece exportatorii deja vindeau o parte semnificativă din câștigurile lor în valută străină. În principal, reglementările au descurajat speculanții să parieze pe declinul rublei.
Cu toate acestea, lucrurile par să se fi stabilizat. În momentul semnării decretului, rubla slăbise constant în precedentele 10 luni. Acum, rata a rămas relativ stabilă timp de șase luni. RBC a calculat că rubla s-a depreciat doar cu 0,5% în aprilie, scriind că „este greu de imaginat o lună mai liniștită pe piața valutară”. Grupul financiar BCS a exprimat aceeași opinie, spunând că volatilitatea cursului de schimb este cea mai scăzută din ultimii trei ani. Autoritățile ruse au afirmat că „măsurile implementate și-au demonstrat eficacitatea și au contribuit la stabilizarea situației”. Serviciul Federal de Monitorizare Financiară (Rosfinmonitoring), însărcinat cu supravegherea conformității, susține că exportatorii s-au conformat reglementărilor.
Factorii de piață
Criticii vânzării obligatorii de valută susțin că situația se îmbunătățește fără a fi necesare cerințe suplimentare pentru exportatori. Cel mai influent adept al acestei viziuni este șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina. Ea s-a opus acestor reglementări încă de la început, afirmând că măsurile Băncii Centrale ar fi suficiente pentru a întări rubla. În vara anului 2023, Banca Centrală a început să majoreze rata dobânzii cheie într-un efort de a controla inflația. Rata mai mare a dobânzii ar trebui să diminueze și cererea de importuri, reducând astfel cererea de valută străină și presiunea asupra cursului de schimb. Mai mult, ratele ridicate de dobândă ar trebui să încurajeze exportatorii să-și vândă câștigurile pe piața internă pentru a finanța operațiunile locale în loc să contracteze împrumuturi costisitoare. O rată ridicată face și mai atractivă păstrarea economiilor în ruble, notează Mihail Vasiliev, analistul șef al Sovcombank.
Oponenții reglementărilor suplimentare subliniază și creșterea prețului materiilor prime rusești. În timp ce prețurile petrolului au început să crească încă din vara trecută, acest lucru are un impact întârziat asupra cursului de schimb: petrolierele trebuie mai întâi să ajungă în India sau China, iar apoi poate dura ceva timp până când companiile locale să găsească o modalitate de a plăti furnizorii ruși din cauzfa riscurilor de sancțiuni. În toamna anului 2023, directorul general al Sberbank, Herman Gref, a prezis că rubla se va întări la aproximativ 90 de ruble pentru un dolar și se va stabiliza fără intervenție guvernamentală.
Banca Centrală s-a opus prelungirii decretului, invocând factorii de piață pozitivi pentru rublă, cum ar fi reducerea importurilor (datorată problemelor de plată și logisticii) și creșterea exporturilor (determinate de creșterea prețurilor la petrol). Cu toate acestea, Iuri Kravcenko, analist la Veles Capital, a subliniat că stabilitatea fluxului de valută, asigurată de vânzările obligatorii, este importantă pentru piață. În ciuda prețurilor ridicate pentru materii prime, volumele de tranzacționare reduse din ultimii ani au alimentat fluctuații puternice ale cursului de schimb. Dacă decretul ar fi abolit, volatilitatea ar putea crește. Grupul financiar BCS prezice că, fără sprijin, rubla ar putea să se deprecieze până la 97,5 în raport cu dolarul. În același timp, economiștii nu se așteaptă ca rubla să se întărească ca urmare a prelungirii decretului; pur și simplu vor fi mai puține declanșatoare pentru deprecierea abruptă.
Egor Susin, directorul general al Gazprombank Private Banking, a descris vânzările obligatorii drept „un sprijin menit să echilibreze inegalitățile”, dar a declarat că acestea au contribuit la reducerea sensibilității pieței valutare la schimbările economice. În timp ce prelungirea decretului ar putea crește costurile de tranzacționare pentru exportatori, Susin consideră că beneficiile depășesc dezavantajele.
O traiectorie nefavorabilă
În ciuda diferitelor măsuri de reglementare, cele mai multe prognoze, inclusiv evaluările oficiale ale guvernului, prezintă o imagine sumbră a traiectoriei rublei. Inițial, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a prognozat un curs mediu de schimb de aproximativ 90 de ruble pentru un dolar în 2024. Cu toate acestea, ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Reșetnikov, a revizuit ulterior această prognoză la 94,7 ruble pentru un dolar. Extrapolând de la această medie anuală, analiștii de la canalul de Telegram MMI au estimat că până la sfârșitul anului 2024, dolarul ar putea ajunge la 99,5 ruble. Continuând proiecțiile ministerului, rubla ar trebui să se stabilizeze la peste 100 de ruble pentru un dolar în 2025.
Câteva zile mai târziu, ministerul a conturat un scenariu alternativ, „cel mai pesimist”: presiunea din partea sancțiunilor ar putea determina scăderea bruscă a prețurilor petrolului la 51 de dolari pe baril, accelerând deprecierea rublei. În acest caz, cursul mediu de schimb ar putea să urce la 120 de ruble pentru un dolar până în 2027. În plus, există îngrijorări că, în ciuda prețurilor ridicate ale petrolului în general, exportatorii ruși sunt adesea obligați să vândă aplicând un discount pentru a încuraja cumpărătorii precauți să nu încalce sancțiunile.
Economiștii independenți au făcut predicții similar de pesimiste în ceea ce privește cursul de schimb. Banca Centrală intervievează în mod regulat zeci de profesioniști și publică o prognoză de consens. În aprilie, aceștia au prognozat un curs mediu de 92,9 ruble pentru un dolar pentru acest an, mai slab decât prognoza anterioară de 91,2 ruble pentru un dolar. Dmitri Polevoi, directorul de investiții la Astra Asset Management, atribuie acest lucru unor factori precum o cerere internă robustă, exporturi reduse din cauza sancțiunilor și creșterea fluxurilor de capital în contextul creșterii veniturilor într-o economie supraîncălzită. El anticipează ca dolarul să ajungă la 95-100 de ruble până la sfârșitul anului.
Analiștii de la Alfa Wealth observă că rubla s-a stabilizat pentru moment, dar atrag atenția că ratele de schimb în intervalul 92-95 sunt încă prea mari. Mai mult, ei subliniază că rubla este „din punct de vedere matematic mult mai probabil să se slăbească decât să-și mențină poziția actuală sau să se întărească”, atât din cauza inflației ridicate, cât și a nevoii guvernului de a-și executa bugetul, care prevede cheltuieli record.
Între timp, alte măsuri de sprijin încep să cedeze. În prezent, guvernul rus vinde mai multă valută străină decât cumpără, dar marja se îngustează. Orice închidere suplimentară a acestui decalaj ar putea afecta negativ valoarea rublei. În plus, Rusia își reduce voluntar producția și exporturile de petrol în coordonare cu țările OPEC+, reducând și mai mult intrarea de valută străină. În plus, atacurile frecvente cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești amenință aprovizionarea cu combustibil, determinând guvernul să impună interdicții privind exporturile de benzină. Având în vedere acești factori, analiștii de la SberCIB Investment Research prognozează că rubla va slăbi la 95 în raport cu dolarul până la sfârșitul primăverii și va continua să se tranzacționeze la acest nivel până la sfârșitul anului.
