“România arată de ce China are o problemă în Europa de Est. Bucureștiul a adoptat o atitudine mult mai îndrăzneață decât majoritatea țărilor din Europa de Vest, spunând nu Chinei. Nu numai că România a scos companiile chineze din sectoare de bază, precum energia nucleară și telecomunicațiile, dar luna trecută a şi i-a administrat o mustrare diplomatică dură liderului chinez, Xi Jinping, când a refuzat să-și trimită președintele la un summit important, în ciuda persistentei presiunii diplomatice de la Beijing”, scrie Politico.
<< Xi a făcut din Europa de Est o prioritate strategică și încearcă să obţină influență în regiune, promiţând investiții prin Belt and Road Initiative. Cu toate acestea, Beijingul nu este preocuparea strategică nr. 1 din regiune. Țări precum România și națiunile baltice sunt mult mai preocupate de Rusia, iar prioritatea lor este de a-și afişa loialitatea față de NATO și Washington, pe care îi consideră polițiștii regionali care contează cu adevărat.
Într-adevăr, dezgustul României față de agresiunea diplomatică a Chinei comuniste derivă parțial din amintirile despre modul în care Moscova sovietică a făcut afaceri și despre modul în care Rusia mai face. Un oficial politic român de nivel înalt, care urmărește îndeaproape relațiile cu Beijingul, afirmă: „Se pare că încearcă să ne impună propriul model … chinezii au arătat același comportament agresiv ca Rusia”.
Vicepremierul Dan Barna a declarat, pentru POLITICO, că pilonii de bază ai politicii externe românești au fost „UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA”.
Marja de manevră a României
Agresivitatea Beijingului pică prost pentru companiile sale din România. Un acord cu China General Nuclear Power Corporation, pentru reconstruirea a două reactoare la centrala nucleară a României din Cernavodă, a fost anulat anul trecut în favoarea acordurilor cu firme franceze și americane. Huawei a fost apoi dat afară din rețeaua 5G a țării de către premierul de atunci, Ludovic Orban, din motive de securitate.
Continuând în acest sens, guvernul de coaliție de centru-dreapta al României caută acum să excludă companiile de peste mări, inclusiv cele chineze, din contractele publice. A adoptat un memorandum pentru a interzice operatorii din țări din afara UE care nu au acorduri de achiziții publice cu blocul pentru a accelera construcția de proiecte mari precum autostrăzile.
„Suntem precauți față de companiile care beneficiază de subvenții directe sau indirecte din țara lor de origine și de un avantaj comparativ neloial”, a spus premierul Florin Cîțu, într-un interviu acordat Politio, săptămâna trecută.
Barna a subliniat că memorandumul nu vizează în mod specific China, dar a descris „o presiune socială enormă în România pentru a ne asigura că planurile noastre de infrastructură sunt realizate”. El a spus că firmele chineze și alte companii din afara UE au dobândit o reputație slabă în România, deoarece vin cu preţuri mici, dar s-au dovedit a fi incapabile să ducă la îndeplinire proiectele.
Barna a spus că în următoarele câteva săptămâni va fi înaintată o ordonanță de urgenţă pentru adoptarea memorandumului. “Există, de asemenea, un element de concurență necorespunzătoare din partea companiilor asiatice care nu trebuie să respecte aceleași cerințe de ajutor de stat ca în Europa”, a spus el.
Poziția protecționistă a României în ceea ce privește proiectele de construcții este în beneficiul firmelor interne bine conectate, întrucât țara varsă miliarde pe noi autostrăzi, dar mai mulți politicieni au susținut că un astfel de pas a devenit inevitabil. Companiile chineze au declanșat plângeri din partea oficialilor români, pentru blocarea dezvoltării infrastructurii prin atacarea deciziilor de licitație în instanță, amânând, uneori cu anii, proiectele.
Această linie dură în privinţa investițiilor chineze este mult mai ușor de adoptat pentru România decât pentru principala locomotivă a UE, Germani, deoarece Bucureștiul nu trebuie să apere interesele companiilor mari, precum Volkswagen, care au investit puternic în China și ar putea fi ținta represaliilor.
(17 – 6) + 1
Când s-a ajuns la controversatul summit 17 + 1 cu Xi – un format diplomatic care include China şi 17 țări din Europa de Est – cei care au urmărit cazul au declarat că Bucureștiul acționează contrar presiunii politice directe a Beijingului, într-un moment în care legăturile dintre SUA și China sunt atât de sensibile. Oficialii chinezi ar fi sugerat că relația bilaterală a Bucureștiului cu Beijingul va fi afectată dacă președintele Klaus Iohannis nu-şi va face aparițiea. Beijingul a avut o abordare similară, încercând să protejeze interesele Huawei din țară.
Toate cele șase țări care au refuzat să-și trimită liderii să-i aducă omagiu lui Xi la un summit „17 + 1”, luna trecută, au făcut parte din “promoţia” 2004 a NATO, din Europa de Est din 2004.
Când a fost întrebat despre relațiile cu China, o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe a spus că „se bazează pe pragmatism în cooperarea bilaterală”. Ea a făcut ecou remarcilor lui Barna cu privire la primatul relațiilor cu UE, NATO și SUA și a subliniat „angajamentul României față de valorile democratice și multilateralismul bazat pe dreptul internațional, obiceiurile internaționale și respectarea drepturilor omului”.
Cîțu a refuzat să discute „situații specifice”, atunci când a fost întrebat despre istoricul drepturilor omului, în China, dar a exprimat îngrijorarea cu privire la represiunea politică. „Intervenția brutală a statului ar trebui condamnată oriunde în lume”, a spus el. „Oamenii ar trebui să aibă o voce atât timp cât se comportă într-un mod civilizat și pașnic.”
În ceea ce privește relațiile comerciale cu China, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a solicitat „respect reciproc, transparență, respect pentru piața liberă și principii de concurență loială, precum și reciprocitate în toate domeniile … Suntem interesați în special de un comerț echilibrat, inclusiv creșterea exporturilor de produse agroalimentare românești pe piața chineză”.
Un analist politic român, bine informat pe această temă, a declarat că Washingtonul nu dă instrucțiuni directe Bucureștiului cu privire la modul de gestionare a relațiilor cu China, dar a adăugat că România dorește să-şi „afirme” loialitățile.
În acest scenariu, legăturile militare cu SUA sunt primordiale. România are demult relații înghețate cu Rusia, pe care o acuză că a finanțat campanii de dezinformare online și a invadat spațiul său aerian de peste Marea Neagră. O forță aeriană NATO care include piloți britanici, americani și italieni patrulează granița de est a României de la baza Mihail Kogălniceanu, de lângă orașul Constanța.
„România nu dorește relații contradictorii cu nimeni. Pe de altă parte, este cât se poate de clar că avem un parteneriat strategic cu SUA”, a declarat Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost diplomat.
„Considerațiile strategice sunt esențiale în luarea unor decizii politice și economice în ceea ce privește proiectele de infrastructură extrem de sensibile. Asta nu înseamnă că nu va exista colaborare în anumite puncte economice și comerciale cu China, dar trebuie să ne asigurăm că acestea nu conduc la o creștere de influență strategică în București a regimului comunist de la Beijing, la un nivel care creează dependențe”. >>
