Cătălin Predoiu: Magistraţi, poliţişti, oameni politici, diplomaţi, avem împreună multe de făcut pentru le aplica legea infractorilor

Catalin Predoiu

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirmă că magistraţii, poliţiştii, oamenii politici, diplomaţii trebuie să coopereze, în limita competenţelor legale, pentru a combate infracţionalitatea şi pentru a le aplica legea infractorilor, „chiar şi atunci sau cu atât mai mult atunci când ei fug de ea, când fug de aplicarea unei decizii judecătoreşti din România”. „Cooperarea internaţională trebuie să fie mai eficace în această privinţă”, a punctat el, relatează News.ro.

Cătălin Predoiu a afirmat, luni, în discursul ţinut la ceremonia de comemorare la 30 de ani de la uciderea lui Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, că „nu există cale mai sigură pentru protejarea drepturilor cetăţenilor şi consolidarea statului, decât respectul legilor democratic adoptate”.

„Astăzi, după 30 de ani de la asasinarea lui Giovanni Falcone, când asistăm în lume la o teribilă încleştare între democraţie şi autoritarism, după cum spunea recent şi preşedintele SUA, munca, lupta şi sacrificiul magistratului Giovanni Falcone ne apar în faţă cu şi mai mare măreţie, înţelegem şi mai bine că Falcone nu a fost doar un magistrat devotat legii, a fost un vizionar şi un adevărat om de stat, cu o înţelegere profundă a sensului muncii sale, dincolo de marginile unei anchete, a unui dosar sau ale unui proces. Cred că aceasta este cea mai importantă lecţie pe care a oferit-o Falcone cu generozitate lumii, nu numai Italiei, întregii magistraturi ca profesie, tuturor celor care servesc legea: sensul muncii unui magistrat este întărirea statului prin lege şi, prin aceasta, protejarea cetăţenilor. Legătura dintre magistratură şi cetăţeni se face prin lege şi prin aplicarea ei profesionistă, caz cu caz, anchetă cu anchetă, proces cu proces”, a susţinut ministrul Justiţiei.

El a adăugat că o altă lecţie puternică oferită de magistratul Falcone a fost aceea a forţei profesionalismului.

„El a reuşit o anchetă şi o inculpare istorică a sute de mafioţi, devoalând Italiei de atunci şi lumii întregi amploarea fenomenului, plecând de la o anchetă individuală în care şi-a demonstrat profesionalismul complet. Capul mafiot Tomasso Buscetta s-a confesat şi i-a mărturisit lui Falcone, şi nu unui alt magistrat, pentru că a fost impresionat de profesionalismul acestuia. Falcone cunoştea fenomenul mafiot pentru că îl studiase cu răbdare ani de zile, pentru că a observat în ani de zile de anchetă modul de gândire şi de acţiune al mafiei. Şi a făcut-o cu mijloacele epocii, fără dotările şi informaţiile extraordinare care stau astăzi la dispoziţia magistraţilor şi poliţiştilor. Prin profesionalismul său, magistratul Falcone s-a făcut respectat de mafiotul Buscetta, iar acesta a fost motivul declanşator al mărturisirilor făcute de mafiot, care au revelat o serie de secrete ale mafiei neştiute până atunci”, a arătat Predoiu.

Potrivit lui Predoiu, o altă lecţie oferită de Falcone este aceea a modestiei.

„În sfârşit, vizionarismului lui Giovanni Falcone nu îi putea scăpa importanţa angajamentului şi sprijinului politic şi civic pentru statul de drept. Din nou, în cuvintele sale: «Legile nu servesc la nimic dacă nu sunt însoţite şi de o puternică angajare politică. Iar aceasta nu se va întâmpla decât atunci când ţara întreagă va fi conştientă de necesitatea de a combate crima organizată»”, a menţionat ministrul Justiţiei.

El a subliniat că „felul cel mai simplu în care am putea cinsti munca acestui om şi a tuturor celor care l-au urmat, unii păşind pe aceeaşi cale a sacrificiului suprem, ar fi ca fiecare, în funcţia sa în stat, în magistratură, să îşi facă datoria, să urmeze calea profesionalismului, încrederii în lege şi stat, calea muncii neobosite şi a prevalenţei competenţei în dauna diletantismului”.

„Magistraţi, poliţişti, oameni politici, diplomaţi, avem împreună multe lucruri de făcut în cooperare, în limita competenţelor legale, pentru a combate infracţionalitatea şi pentru a le aplica legea infractorilor, chiar şi atunci sau cu atât mai mult atunci când ei fug de ea, când fug de aplicarea unei decizii judecătoreşti din România. Cooperarea internaţională trebuie să fie mai eficace în această privinţă şi să facem aplicată legea uniform pe tot cuprinsul Uniunii Europene, iar România şi Italia, tocmai prin profunzimea şi nuanţarea legăturilor culturale, pot consolida această colaborare. Nu există un fel mai potrivit de a cinsti memoria magistraţilor Giovanni Falcone, Francesca Morvillo, Paolo Borsellino şi a poliţiştilor Rocco di Cillo, Antonio Montinari, Vito Schifani, decât să ne facem datoria”, a conchis Predoiu.

În 23 mai 1992, Giovanni Falcone a fost ucis împreună cu soţia sa, Francesca Morvillo (ea însăşi magistrat), şi trei poliţişti, Rocco Di Cillo, Antonio Montinaro, Vito Schifani, în Capaci, pe autostrada dintre Aeroportul Internaţional Palermo şi oraşul Palermo. Maşina în care călătoreau a fost aruncată în aer de o bombă care fusese plasată într-un şanţ săpat pe marginea drumului. La mai puţin de două luni după colegul său Giovanni Falcone, Paolo Borsellino, magistrat italian anti-Mafia, a fost asasinat în Palermo, cu o maşină-capcană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here