Premierul islandez, Katrin Jakobsdottir, a fost salutat joi drept „campion al democrației”, cu ocazia decernării de către prestigioasa Universitate Babeș-Bolyai a „Premiului pentru promovarea egalităţii de gen în politica internaţională”.
Dna Jakobsdottir este, din 2007, deputată în Parlamentul islandez – sau Althingi (cel mai vechi Parlament din lume) – și prezidează Women World Leaders din 2020. Ea este una dintre cele opt femei din fruntea unor guverne, în Europa.
Un lider politic impresionant
Impresionantul lider politic dintr-o mică națiune insulară a cărei populație nu este substanțial mai mare decât cea a Clujului este un lider mondial în egalitatea de gen. Longevitatea sa la cârma politicii islandeze i-a conferit forță pe o arenă globală care duce lipsă de femei-lider de lung parcurs, cu autoritate.
„Nu sunt o femeie excepțională. Sunt doar o femeie normală care a beneficiat de pe urma luptei pentru drepturi a femeilor de dinaintea sa”, spune ea, cu modestie, într-o engleză impecabilă.
„A fost inspirator să văd orașul și universitatea”, a spus ea, pentru Universul.net, cu ocazia cinei organizate de Casa Rațiu, la Turda, la sfârșitul primei zile. „Vezi întregul spectru… este multicultural. A fi aici este ca într-un film. A fost un spectru divers, să vezi satele mici”.
Aerul ei relaxat și prietenos contrastează o inteligență feroce și o concentrare politică ascuțită. Populară acasă, este cunoscută la nivel global pentru angajamentul său față de democrație, statul de drept, criza climatică și egalitatea de gen.
A sosit în România miercuri seara de la Reykjavik, pentru o vizită de două zile care a debutat la Universitatea Babeș-Bolyai, una dintre bijuteriile învățământului superior românesc.
Rectorul UBB, prof. dr. Daniel David, i-a decernat nou-înființatul „Premiu pentru promovarea egalității de gen în politica internaţională”.
Industria pescuitului
Islanda, care are o populație de 388.000 de locuitori, este membră a NATO, dar nu și a Uniunii Europene, căreia nu i s-a alăturat pentru a-și proteja substanțiala industrie de pescuit. Deși nu este membră a blocului de 27 de membri, Islanda face parte din SEE și Schengen, deci este strâns asociată cu UE, cu acces la piața internă, dar nu face parte din politicile agricole și de pescuit.
Femeia de 47 de ani se descrie membră a „Femeilor islandeze furioase”, club care a debutat la începuturile insulei învecinate cu Groenlanda și Norvegia, în secolul al IX-lea.
„Egalitatea de gen înseamnă că toate femeile au aceleași oportunități ca bărbații”, le-a spus ea sutelor de studenți prezenți la eveniment.
Egalitatea de gen, însă, nu are loc automat. Are nevoie de o structură sistematică – legi și norme care să le garanteze femeilor același salariu ca bărbaților la același loc de muncă, drepturi egale la locul de muncă și reprezentare la cele mai înalte niveluri ale lumii afacerilor și guvernului, a spus ea.
Egalitatea sexelor
Islanda reușește asta, deși încă mai este de lucru. Organizația Națiunilor Unite a estimat că „va dura 300 de ani pentru a atinge egalitatea de gen deplină”, în lume, afirmă ea.
Cu toate acestea, în Islanda, jumătate din locurile din Parlamentul cu 63 de locuri sunt ocupate de femei, iar cabinetul său include șase bărbați și șase femei miniștri. Islanda folosește bugetul de gen din 2015. „Cheia acestui lucru este decizia de politică”.
O lege progresistă a concediului parental oferă atât bărbaților, cât și femeilor șase luni concediu parental, cu doar șase săptămâni de împărțit. Legislația sprijină femeile angajate care se confruntă potențial cu discriminare, în procesul de angajare.
„Cultura a urmat politica”, a spus ea. „Ca femeie, nu am fost întrebată: „Plănuiți să aveți copii?”. Pentru că bărbații au aceleași drepturi de concediu parental. Are trei fii și a reușit să îmbine cariera politică cu faptul de a avea familie.
Diferența de remunerare între femei și bărbați
Domeniile la care mai este de lucru în Islanda sunt violența bazată pe gen (50% dintre infracțiunile din Islanda reprezintă violență domestică), diferența de remunerare între femei și bărbați și atitudinile.
„Trebuie să valorizăm locurile de muncă în mod diferit”, a spus ea, adăugând că a existat un motiv de claritate în pandemie.
„Ne-a arătat importanța locurilor de muncă în care prestează femeile”, în sectoarele de sănătate și de predare.
Dar progresul întâlnește obstacole atunci când vechile căi sunt amenințate.
„A existat O contrareacție. TREBUIE SĂ contrareacționăm la contrareacție. INEGALITATEA DE GEN ESTE UNUL DINTRE CELE MAI PERSISTENENTE Rele DIN timpul NOSTRu. INEGALITATEA DE GEN ÎNSEAMNA PROVOCĂRI la adresa DEMOCRAȚIEi”
Politici pe termen lung
Relaxată, experimentată și încă tânără, doamna Jakobsdottir este recunoscătoare pentru al doilea mandat de prim-ministru.
„Este nevoie de timp pentru a întoarce nava care este statul”, spune ea, elocvent, folosind o metaforă marină potrivită. „Am avut privilegiul de fi realesă. Lumea are nevoie de politici pe termen lung”.
România și Islanda lucrează împreună în cadrul Consiliului Europei și al NATO. Islanda a fost unul dintre membrii fondatori ai alianței militare, în 1949, și, în mod neobișnuit, nu are trupe în afară de o mică gardă de coastă.
Se află în fruntea egalității de gen, aproximativ 77,5% dintre femei sunt angajate și 50% dintre femei au studii universitare, în timp ce femeile ocupă 35% din locuri în consiliile de conducere ale companiilor.
Femeie ministru de externe
Ministrul de Externe al României, Luminita Odobescu, care a preluat funcția în urmă cu o săptămână, este prima femeie care a ocupat postul în vremuri democratice și a doua femeie ministru de externe al României în 75 de ani. Ana Pauker, susținută de sovietici, a fost ministru de externe român în 1947.
„Sunteți un exemplu pentru noi toți”, i-a spus ea doamnei Jakobsdottir. „România se angajează să protejeze drepturile omului acasă, în regiune și în întreaga lume”.
„Disparitatea de gen în sfera politică va fi depășită prin promovarea educației. Egalitatea de gen este un obiectiv strategic”, a mai declarat aceasta.
Ea a menționat că femeile ocupă 47% din posturile de conducere la nivelul Ministerului de Externe al României și reprezintă 35% din șefii de misiune în străinătate. „Egalitatea de gen este realizabilă. Vă provoc să visați departe și să faceți acest lucru să se întâmple”.
Model
Consilierul președintelui Klaus Iohannis, Sandra Pralong, a lăudat UBB pentru că „a găsit un astfel de model pentru acest premiu din țara care ne-a oferit prima femeie președinte aleasă democratic”.
Vigdis Finnbogadottir, acum în vârstă de 93 de ani, a fost președinte al Islandei între 1980 și 1996. Doamna Jakobsdottir spune că „am crescut crezând că este imposibil pentru un bărbat să fie președinte”.
Islanda a avut primul act normative privind autonomia de gen și are o politică externă feministă care promovează drepturile femeilor, reprezentarea și resursele, asigurându-se că problemele femeilor sunt finanțate în mod adecvat, a spus doamna Pralong.
„Genul înseamnă a avea o voce egală”, a adăugat ea.
Acreditări democratice
Filantropul Nicolae Rațiu, fiul mai mic al lui Ion Rațiu, care a promovat democrația românească în timp ce trăia în exil la Londra în anii întunecați ai comunismului și a ajuns să fie candidat la președinție în 1990, a lăudat acreditările democratice ale Islandei.
„De 14 ani, Islanda se află în fruntea indicelui Transparency International pentru egalitatea de gen. Acest lucru are legăturpă tot cu mandatul premierului, ca și multe altele”, a adăugat el.
Acesta a remarcat și propria contribuție a familiei sale la această cauză. Emilia Ratiu a fost o susținătoare a drepturilor femeilor în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar mama sa, Elizabeth Ratiu, a realizat diferențe mai concrete decât el (Ion Ratiu), în anii ’90, cu ajutorul organizației sale, Leukemia Aid, care a adus medicamente și echipamente în România.
Impresionat de conducerea și politicile sale, Forumul Rațiu a invitat-o pe doamna Jakobsdottir să viziteze România anul trecut și a găzduit-o în timpul vizitei sale.
Societățile încă asociază caracteristici atribuite în mod obișnuit bărbaților – concurență, câștig cu sumă zero și ambiție – cu oameni în roluri de conducere.
Zâmbitoare
„Am fost criticată că sunt prea moale, prea drăguță și că zâmbesc prea mult”, a spus premierul.
„Dar ce poate fi mai greu decât a te bate pentru drepturile de gen și sănătate?”
De 20 de ani, o directoare de publicitate din Italia salvează câinii fără adăpost din România
