O dispută tehnologică între cele două superputeri nu este niciodată departe. Săptămâna aceasta, Wall Street Journal a relatat despre o încălcare a rețelelor de telecomunicații americane de către un grup de hackeri chinezi cunoscut sub numele de „Salt Typhoon”, care ar fi avut ca scop să obțină informații despre activitățile americane de filaj, scrie The Economist.
În ambele țări, neîncrederea profundă a condus la o politică de evitare a infrastructurii digitale a celeilalte părți. Unchiul Sam interzice Huawei să-și instaleze echipamentul de telecomunicații în America; China descurajează vânzarea serverelor și a produselor de cloud computing din Silicon Valley în interiorul granițelor sale.
Cu toate acestea, în cea mai mare parte a lumii, infrastructura americană și cea chineză – centrele de date, cablurile submarine și firele care stau la baza internetului – stau una lângă alta, în timp ce cele două țări concurează pentru cote de piață, profituri și influență geopolitică.
Cea mai aprigă competiție se desfășoară în Asia. Acolo, prezența firmelor chineze de infrastructură digitală este deja substanțială. Aproximativ 18% din toate cablurile submarine noi din lume din ultimii patru ani au fost construite de o singură firmă continentală, multe dintre acestea traversând Asia.
Operațiunea de cloud a Alibaba este activă în nouă țări asiatice, iar Huawei a construit multe rețele mobile. Succesul Chinei reflectă parțial un plan guvernamental. Strategia sa „Drumul de Mătase Digital”, o ramură a inițiativei „O centură, un drum” a președintelui Xi Jinping, urmărește să domine instalațiile de internet din regiune. De asemenea, faptul că firmele chineze sunt inovatoare și mai ieftine decât cele americane, deși unele sunt ajutate de subvenții ascunse din partea guvernului, ajută.
Conform unei estimări, serviciile chineze de cloud computing costă cu 40% mai puțin decât cele americane. Dacă China ar ajunge să domine infrastructura digitală a Asiei, consecințele ar fi profunde. Partidul Comunist dorește să stabilească normele care guvernează datele și internetul. China și-a sporit influența în cadrul organismelor mondiale de stabilire a standardelor tehnice și a promovat o viziune a „suveranității datelor”, conform căreia guvernele controlează informațiile și se asigură că acestea sunt stocate local, astfel încât nimic să nu poată scăpa controlului statului.
Dilema digitală
Mai grav, infrastructura digitală gestionată de China ar putea expune țările asiatice riscurilor de spionaj și sabotaj. Unele guverne se complac în această situație. Nu ar trebui. Hackerii chinezi au furat informații din Filipine despre Marea Chinei de Sud și au vizat zăcământul de gaze Kasawari din Malaezia, care se află în apele pe care China le revendică.
În anii 2000, când se construiau rețelele de telecomunicații mobile, două firme chineze, Huawei și ZTE, și-au învins categoric rivalii americani și europeni în Asia. Dar asta nu înseamnă că firmele chineze vor câștiga neapărat bătălia pentru furnizarea următoarei generații de infrastructură digitală. Ciclul de investiții abia a început.
Firmele de tehnologie vor investi zeci de miliarde de dolari anual în centrele de date din Asia pentru anii următori. Iar imaginea este departe de a fi uniformă. Un studiu arată că China domină centrele de cloud computing în cinci din cele 12 țări asiatice, America conduce în alte cinci și sunt la egalitate în două. Unele țări, inclusiv India, au devenit recent mai îngrijorate de riscul de securitate reprezentat de firmele chineze.
Pentru a se impune, America ar trebui să se concentreze pe trei priorități. Prima este să devină mai dură cu aliații săi din tratat care au devenit complet dependenți de China, în special Thailanda și Filipine. Acaesta din urmă își intensifică legăturile militare cu America chiar dacă infrastructura sa digitală este vulnerabilă, ceea ce nu prea are sens. Unele țări, precum Pakistanul și Cambodgia, au cedat suveranitatea digitală Chinei și sunt cauze pierdute.
În al doilea rând, America ar trebui să urmărească dezvoltarea unei alianțe asiatice pentru securitate cibernetică și inteligență artificială. În 2017, Donald Trump a abandonat un acord comercial regional ambițios, Parteneriatul Trans-Pacific, care ar fi reglementat comerțul digital, printre multe altele.
Revigorarea acestui acord va fi imposibilă, din cauza tendinței protecționiste a Americii, dar un acord mai restrâns ar putea fi încheiat în mod plauzibil cu unele țări, oferindu-le acces la tehnologia americană în schimbul unor garanții de precauție sporită în ceea ce privește riscurile de securitate ale Chinei.
În cele din urmă, agențiile americane de informații ar putea face mai multă lumină privind minciunile cibernetice ale Chinei. Detaliile publice despre amploarea spionajului și hackingului chinez sunt limitate. Este timpul să se conștientizeze faptul că infrastructura digitală chineză ieftină are un ac veninos în coadă.
