Sursa foto: basilica.ro

Primarul Gabriela Firea vrea să schimbe denumirea Parcului Unirii în Parcul Teoctist Patriarhul, potrivit unui proiect ce ar putea fi pus pe ordinea de zi suplimentară a ședinței Consiliului General de pe 18 decembrie, scrie consilierul USR, Octavian Berceanu, pe pagina de Facebook. Acesta a prezentat proiectul de hotărâre, iar în expunerea de motive, reprezentanții municipalității argumentează că poartă acest nume atât parcul, cât și fântânile cântătoare, stațiile de metrou, magazinul și bulevardul.

Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpașu, a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007. El a fost criticat pentru lipsa de reacție publică față de demolarea multor lăcașe de cult de către autoritățile comuniste. La începutul anului 1947 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a retras rangul de arhimandrit, din cauza poziției sale procomuniste. Decizia Sfântului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 1-3 din ianuarie-martie 1947. Raportul spune că Teoctist Arăpașu s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marina, prelat perceput de asemenea ca procomunist, care-și submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei, prin atacuri în presa cotidiană. Autoritățile comuniste au organizat în paralel scoaterea lui Irineu Mihălcescu din scaunul de mitropolit și înlocuirea sa cu Justinian Marina, fapt care a facilitat ascensiunea lui Teoctist Arăpașu, apropiatului său.

A fost acuzat pentru obediența sa față de autoritățile comuniste, fapt care a culminat cu aprobarea demolării a 7 biserici istorice din București. A adresat numeroase telegrame de felicitare dictatorului Nicolae Ceaușescu, căruia i-a făcut cadou vechi tipărituri și obiecte de patrimoniu.

Teoctist Arăpașu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1975-1989.

După Revoluția din decembrie 1989 înțelegând contestațiile de ordin politic, în legătură cu demolarea unor biserici în București de către regimul de dictatură, la ședința Sfântului Sinod din 10 ianuarie 1990 Patriarhul Teoctist a cerut în scris retragerea din slujirea sa, în semn de pocăință. El s-a stabilit apoi la Mănăstirea Sinaia. În ședința sa din 10 ianuarie 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a acceptat demisia Patriarhului Teoctist. Primind cereri din toată țara din partea credincioșilor, a clerului de la parohii și mânăstiri, pentru revenirea Patriarhului, precum și a unor scrisori din partea Patriarhilor Bisericilor Ortodoxe locale, Sfântul Sinod în ședința sa din aprilie a hotărât chemarea Patriarhului la locul său prin revocarea deciziei de acceptare a demisiei patriarhului Teoctist. Dând ascultare Sfântului Sinod, Patriarhul Teoctist și-a reluat slujirea sa pentru care a fost ales în noiembrie 1986.

Patriarhul Teoctist, cunoscut pentru vederile ecumenice, a fost unul dintre artizanii vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București în 1999, prima vizită a unui suveran pontif în România.

De altfel, implicarea Patriarhului Teoctist în organizarea vizitei Papei este unul dintre motivele enunțate în referatul de aprobare a schimbării denumirii Parcului Unirii.

Cerea de schimbare a denumirii a fost făcută de Administrația Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, iar primarul Gabriela Firea a semnat referatul de aprobare.

În principal, motivul de fapt care determină să propună schimbarea denumirii Parcului Unirii în Parcul Teoctist Patriarhul rezidă în păstrarea vie în memoria noastră a personalităţii şi activităţii Înalt Prea Sfinţiei Sale Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În mai 1999, Sfântul loan-Paul al II-lea făcea o vizită istorică în România. Era prima călătorie apostolică a unul Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. Suveranul Pontif sărută pamântul României, tară pe care a numit-o Grădina Maicii Domnului, la aeroport, fiind întâmpinat de preşedintele Emil Constantinescu şi de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist. Papa loan-Paul al II-lea a fost primit în Palatul Patriarhiei în uralele mulțimii adunate în Piața Unirii, iar în data de 9 mai a oficiat o celebrare euharistică în Parcul Izvor din Bucureşti, la care au participat sute de mii de persoane. Papa a rostit predica în limba română şi a oferit binecuvântări în română, maghiară, germană şi poloneză, apoi l-a invitat pe patriarhul Teoctist la Roma. Cei doi conducători ecleziastici s-au îndreptat împreună în papamobil spre aeroport, în aclamaţiile unui milion de oameni care, vreme de trei zile, au scandat „Unitate!”. Printr-un colosal efort, determinat de voința neclintită a Patriarhului Teoctist în direcția apropierii României de Europa Occidentală inclusiv la nivel ecumenic, vizita Papel loan-Paul al II-lea a avut loc şi a reprezentat un adevărat moment de triumf. Evenimentul istoric este considerat pe bună dreptate ca fiind momentul de răscruce al acceptării României în Uniunea Europeană, decizie care avea să se ia în mod unanim câteva luni mai târziu, la Helsinki în decembrie 1999. După anul 1990, Părintele Patriarh Teoctist a folosit libertatea pentru a urmă tradiției româneşti privind prezența activă a Bisericii în societate. A răspândit lumină şi sperantă prin multele biserici construite din temelie, prin multe canonizări de sfinţi români, prin reintroducerea religiei în școlile publice, prin reactivarea asistenței religioase a preoţilor de caritate în unităţile militare, în spitale şi în penitenciare, prin înființarea multor centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, precum şi prin înființarea de cabinete ori centre social-medicale” (…) Parcul Unirii are mai degrabă o simbolistică spirituală, ortodoxă, fiind mărginit de cele mai importante lăcaşuri de cult ale Capitalei (Palatul Patriarhal, Turnul Patriarhiei, Paraclisul Patriarhal, Institutul Teologic, Arhiepiscopia Bucureştilor, cele şase biserici dispuse jur-împrejur şi perspectiva inchisă. Un alt motiv care ne determină să propunem schimbarea denumirii din Parcul Unirii” in Parcul Teoctist Patriarhul este supra-atribuirea atributului „Unirii” atat parcului situat in piata cu acelaşi nume, fântânii cântătoare devenită obiectiv turistic, apoi magazinului care domină perspectiva spre Est, cât şi celor două staţii de metrou, precum şi a bulevardului limitrof, fapt de natură să inducă o oarecare confuzie la nivelul turiştilor şi al celor aflati in căutarea unei adrese in acest vast perimetru”, se arată în referatul de specialitate.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here