Miniştrii de externe din Uniunea Europeană s-au reunit luni, pentru primul Consiliu Afaceri Externe (CAE) oficial din mandatul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, având ca principale puncte pe agendă agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu, transmite Agerpres.ro.
Reuniunea CAE este prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.
Miniştrii de externe europeni discută despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, prin videoconferinţă. Discuţia este axată pe angajamentele în materie de securitate pe termen mai lung şi pe sprijinul militar acordat Ucrainei.
Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare, să-şi retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare din Ucraina şi să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Ca răspuns la agresiunea militară, UE a extins masiv sancţiunile împotriva Rusiei, adăugând un număr semnificativ de persoane şi de entităţi pe lista sancţiunilor şi adoptând măsuri restrictive fără precedent. UE a dat dovadă de solidaritate şi a oferit Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar şi militar.
La 18 decembrie 2023, Consiliul a adoptat al 12-lea set de măsuri restrictive economice şi individuale având în vedere continuarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Măsurile vizează sectoare cu valoare ridicată ale economiei ruse şi îngreunează eludarea sancţiunilor UE. Ele includ interdicţii privind diamantele, inclusiv bijuteriile, clauza „fără Rusia” (o clauză nouă care se aplică exportatorilor din UE şi care interzice reexportul către Rusia şi reexportul în vederea utilizării în Rusia a anumitor produse), controale şi restricţii referitoare la importuri şi exporturi, asigurarea respectării plafonului preţului petrolului, interdicţii privind fierul şi oţelul.
De asemenea, miniştrii participanţi vor avea un schimb de opinii cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu, pe baza unor întrevederi informale separate cu şeful diplomaţiei israeliene, Israel Katz, cu secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, şi cu miniştrii de externe saudit Faisal bin Farhan al-Saud, egiptean Sameh Shoukry şi iordanian Ayman Safadi.
În cursul după-amiezii va avea loc o discuţie şi cu ministrul de externe al Autorităţii Naţionale Palestiniene, Riyad al-Maliki.
Actualul conflict israeliano-palestinian a fost declanşat de atacul terorist fără precedent efectuat în 7 octombrie anul trecut de militanţi Hamas contra Israelului şi soldat cu moartea a 1.140 persoane, în majoritate civili.
Aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice şi duse în Fâşia Gaza în timpul atacului, dintre care 100 au fost eliberate la finalul lunii noiembrie. Potrivit Israelului, 132 de ostatici se află încă în enclava palestiniană.
Operaţiunile militare desfăşurate de Israel pentru neutralizarea Hamas în Fâşia Gaza au cauzat moartea a 25.105 persoane, potrivit unui bilanţ difuzat duminică de Ministerul Sănătăţii din enclava palestiniană.
Conform Naţiunilor Unite, cel puţin 1,7 milioane dintre cele 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza au fost strămutaţi, iar populaţia duce o lipsă acută de alimente şi medicamente, ceea ce riscă să ducă la foamete şi epidemii, atenţionează organizaţiile umanitare internaţionale.
