În ultimele două luni, Rusia a lansat atacuri brutale nocturne cu drone și rachete asupra Kievului, într-o ofensivă de vară care pune la încercare apărarea antiaeriană a orașului și îi epuizează pe cei 3,7 milioane de locuitori ai capitalei ucrainene, însă recentele atacuri ruse încep să schimbe starea de spirit, scrie sâmbătă Reuters, citată de Agerpres.ro.
Alte orașe și sate s-au confruntat cu lucruri mult mai rele de când Rusia a lansat invazia la scară largă la începutul anului 2022 – în special cele apropiate de linia frontului, departe la est și sud.
Multe au fost avariate sau ocupate pe măsură ce Rusia avansează, iar mii de oameni au fugit în capitală, considerată orașul cel mai bine apărat din țară.
Noaptea, locuitorii se grăbesc spre stațiile de metrou aflate adânc în subteran, în scene care amintesc de bombardamentele germane de tip ‘Blitz’ asupra Londrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Câteva nopți pe săptămână, Daria Slavițka împachetează o saltea de yoga, pături și mâncare într-un cărucior și coboară cu fiul ei de doi ani, Emil, în metroul din Kiev. În timp ce sirenele de raid antiaerian sună deasupra, tânăra de 27 de ani încearcă să doarmă în siguranță câteva ore în subteran.
Slavițka a început să verifice nervoasă canalele de Telegram acasă chiar înainte ca alarmele antiaeriene din oraș să înceapă să sune, după ce la începutul lunii iulie s-a trezit alergând pe stradă pentru a ajunge la metrou, în timp ce cerul era deja luminat de explozii.
Numărul oamenilor ca Slavițka care se refugiază în rețeaua de metrou construită în perioada sovietică și pe peroanele celor 46 de stații din Kiev a crescut vertiginos după ce bombardamentele la scară largă au lovit orașul de cinci ori numai în iunie.
Înainte, sunetul ascuțit al alertei de raid antiaerian de pe telefonul ei îl făcea pe Emil să tremure și să strige ‘Coridor, coridor, mami. Mi-e frică. Coridor, mami’, povestește Slavițka. Acum, obișnuit cu atacurile, spune mai calm: ‘Mami, ar trebui să mergem’.
‘Veneam aici mai rar, cam o dată pe lună’, explică femeia, care se adăpostește în stația Akademmisteciko din vestul Kievului. ‘Asta a fost acum șase luni. Acum venim de două sau trei ori pe săptămână’, adaugă ea, care și-a petrecut noaptea ghemuită pe covorașul ei roz alături de Emil lângă una dintre coloanele care străjuiesc șinele de metrou.
Sistemul de metrou a înregistrat 165.000 de vizite în nopțile din iunie, mai mult decât dublu față de cele 65.000 de vizite din mai și aproape de cinci ori mai mult decât numărul înregistrat în iunie anul trecut, a declarat serviciul de presă al metroului din Kiev pentru Reuters.
Tot mai mulți oameni caută să se adăpostească din cauza ‘amplorii și caracterului letal’ al atacurilor, a declarat pentru Reuters șeful administrației militare de la Kiev, Timur Tkacenko. El a afirmat că atacurile au ucis 78 de locuitori ai Kievului și au rănit peste 400 în prima jumătate a anului.
Președintele SUA, Donald Trump, a menționat atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene atunci când și-a anunțat luni decizia de a oferi Kievului mai multe arme, inclusiv rachete Patriot pentru a-și consolida apărarea antiaeriană.
‘Este incredibil că (oamenii) rămân, deși știu că o rachetă le-ar putea lovi apartamentul’, a spus Trump.
Epuizare și teroare
În aprilie, un atac a distrus o clădire rezidențială la câțiva kilometri de blocul de apartamente al Dariei Slavițka.
‘Sunetul a fost foarte, foarte puternic. Chiar și fiul meu s-a trezit și l-am ținut în brațe pe coridor’, a spus ea. ‘A fost cu adevărat înfricoșător’, adaugă femeia.
Dat fiind că riscul de a-și pierde casa a devenit dintr-o dată mai tangibil, ea își ia acum actele de identitate cu ea în subteran.
După ce a văzut cât de stresat a devenit Emil din cauza alertelor antiaeriene, Slavițka a cerut ajutorul unui pediatru, care i-a recomandat să oprească notificările zgomotoase ale telefonului și i-a prescris un medicament calmant. Slavițka îi spune lui Emil că sunetul puternic din timpul atacurilor este provocat de tunete.
Oamenii de știință și psihologii spun că lipsa somnului își pune amprenta asupra unei populații epuizate de peste trei ani de război.
Katerina Holțberh, psiholog de familie din Kiev, a declarat că privarea de somn cauzată de atacuri provoacă schimbări de dispoziție, stres extrem și apatie, ceea ce duce la declinul funcțiilor cognitive atât la copii, cât și la adulți.
‘Mulți oameni spun că, dacă dormi prost, viața ta se va transforma într-un iad, iar sănătatea ta va avea de suferit’, a spus Katerina Storojuk, care locuiește în regiunea Kiev. ‘Nu am înțeles asta până când nu mi s-a întâmplat mie’, adaugă femeia.
Anton Kurapov, cercetător postdoctoral la Laboratorul pentru Cercetarea Somnului, Cogniției și Conștiinței la Universitatea din Salzburg, a declarat că este greu să le transmiți celor care nu sunt afectați cum se simte să fii atacat.
‘Imaginați-vă o situație în care ieșiți pe stradă și o persoană este împușcată în fața voastră… și (imaginați-vă) frica pe care o resimțiți, vă stă inima’, explică el. ‘Oamenii se confruntă cu asta în fiecare zi, cu acest sentiment’, adaugă cercetătorul.
Kurapov a avertizat că impactul unui astfel de stres ar putea avea consecințe pe tot parcursul vieții, provocând inclusiv boli cronice. Un studiu condus de el și publicat în European Journal of Psychotraumatology în august 2024 a arătat că 88% dintre ucrainenii chestionați au raportat o calitate a somnului proastă sau foarte proastă.
Lipsa somnului poate avea un impact semnificativ asupra performanței economice și a capacității soldaților de a lupta, a declarat Wendy Troxel, specialistă în comportament la RAND Corporation, un think-tank american. Un studiu RAND din 2016, la care Troxel este coautoare, a arătat că lipsa somnului în rândul populației active din SUA costa economia până la 411 miliarde de dolari pe an.
În timp ce încearcă să prindă câteva ore de somn în plus în metrou, Slavițka se gândește să cumpere o saltea pe care să o ducă în subteran, care să fie mai confortabilă decât covorașul ei de yoga. Retailerul danez JYSK a anunțat că atacurile aeriene au dus la o creștere cu 25% a vânzărilor de saltele gonflabile, paturi de camping și covorașe de dormit la Kiev în trei săptămâni din iunie.
Alții iau măsuri extreme. Storojuk, care este proprietara unei mici afaceri și care nu avea un adăpost la mai puțin de trei km de locuința ei, a investit peste 2.000 de dolari la începutul acestui an într-o cutie de oțel armat fabricată în Ucraina, botezată ‘Capsula vieții’, capabilă să reziste la căderea unor plăci de beton.
Se bagă înăuntru în această capsulă în fiecare noapte, împreună cu cățelul ei de rasă Chihuahua, Zozulia.
‘Am dezvoltat multă anxietate și frică’, spune Storojuk. ‘Mi-am dat seama că, pentru a putea dormi liniștită în Ucraina, aveam nevoie de un adăpost cât de cât sigur’, explică femeia.
