Rezultatele la testul PISA, explicate de doi profesori reputați de matematică

Dezastrul de la testele PISA este cel mai evident la Matematică, unde România a reușit un record absolut: o diferență de 14 puncte în minus față de ultimul test PISA din 2015 și cea mai mare scădere de punctaj dintre toate țările care au participat la studiu. Cum a fost posibil așa ceva? Am întrebat doi profesori de matematică, cu zeci de ani de experiență de predare: Radu Gologan, profesorul coordonator al lotului olimpic de matematică și președintele Societății de Științe Matematice, și Adrian Troie, profesor de matematică la cel mai bun liceu din România cu profil Real, Colegiul Național „Sf. Sava” din București.

Amândoi spun că modul în care se predă matematică la noi nu are nicio legătură cu modul în care testul PISA verifică nivelul de cunoștințe matematice al elevilor. Mai exact, spune Adrian Troie, la noi matematica se învață ca pe „o carte de bucate”, cu formule reținute și aplicate, fără corelări complicate. În plus, spune Radu Gologan, PISA testează elevii de 15 ani, ori la noi, elevii tocmai ce au trecut prin Evaluarea Națională, unde s-au pregătit pentru un anumit gen de întrebări, tot antrenamentul lor fiind complet diferit de ceea ce se cere în testele PISA. Și tocmai fiindcă există această diferență între cele două tipuri de teste, nici elevii, nici profesorii și nici părinții nu le iau în serios. Mai mult, unii părinți nu își lasă copiii să dea testul PISA, chiar dacă fac parte din eșantionul testat, iar profesorii nu se implică în vreo pregătire, a explicat Gologan.

De ce avem rezultate atât de slabe la Matematică la testele PISA

Răspunsul profesorului Radu Gologan: Elevii români învață după tipicul examenelor naționale, fără să învețe să aibă libertatea de a gândi mai departe

În primul rând, diferențele acestea între probe consecutive intră în marja de eroare statistică. Sigur că dacă priviți în ultimii 10 ani, este o scădere, dar după părerea mea e nesemnificatică. Asta nu înseamnă că situația e bună, situația e proastă. După părerea mea și a multora din colegii mei matematicieni și dascăli cu experiență, lucrurile stau prost la matematică din mai multe motive:

• incapacitatea copiilor noștri de a se adapta la aceste teste, mai ales că la vârsta de 15 ani, ei au trecut prin examenele naționale, care au complet alt format și ei se pregătesc matematic numai după acel tipic, fără să învețe să aibă libertatea de a gândi mai departe
• în această eșantionare intră foarte multe școli din zone defavorizate, unde nu se face școală și ne comparăm cu alte țări mai mici, unde această situație nu există.
• copiii noștri și familiile lor, atunci când au condiții bune de educație și o situație materială acceptabilă, nu consideră că această testare este un examen serios. De multe ori, nici profesorii lor nu iau în serios PISA, pentru că știu că nu are nicio implicație asupra lor ca persoană și asupra rezultatelor lor la școală. Sunt situații pe care le cunosc în care copii din licee bune din Capitală, care au făcut parte din ecel eșantion, nu au fost lăsați de părinți să dea acel test.

Aceste teste sunt o măsură a pregătirii unui eșantion dintr-o țară, dar nu în așa măsură încât să facem comparații categorice între un învățământ sau altul. Nu putem spune pe baza unui test PISA că învățământul din România este la pământ, el este la pământ din multe motive.

Răspunsul profesorului Adrian Troie: În școlile din România, matematica se învață ca o carte de bucate, e o rețetă, evaluarea din România nu s-a dus niciodată spre întrebarea „de ce?”

Bineînțeles că sunt puțini oameni care învață matematică de plăcere, majoritatea elevilor și profesorilor aleg calea cea mai simplă din cauza felului în care arată subiectele noastre de evaluare la clasa a VIII-a sau la Bacalaureat. Genul acela de probleme nu cer copilului niciun fel de creativitate, niciun fel de modelare, niciun fel de intervenție personală, ci doar aplicarea de rețete. Atâta timp cât majoritatea elevilor și profesorilor preferă logica acestor rețete, care este cea mai comodă, ajungi să auzi la clasă „asta se face așa”. Apoi dacă un profesor pune întrebarea „dar de ce se face așa”, unii elevi sunt de-a dreptul siderați: „ce e aia de ce?”. Aceasta este o cauză majoră, faptul că evaluarea din România nu s-a dus niciodată spre întrebarea „de ce?”. Desigur, majoritatea elevilor aleg calea cea mai simplă, drumul cel mai scurt, care înseamnă să învețe 200 de rețete și să le aplice ca să ia notă mare la examen.

Matematica se învață ca o carte de bucate, e o rețetă. Copiilor li se spune „faci așa”, manualele, profesorii nu îi încurajează pe copii să gândească, să stabilească niște corelații, să-i lase să modeleze singuri ideile. Copilul nu are niciun fel de implicare în rezolvarea unei probleme și când ajungem la formatul PISA, se vede adevărul.