Senatul SUA, cu majoritate republicană, a votat marţi o rezoluţie menită să oprească acţiunea militară a SUA împotriva Iranului, dar nu a fost clar imediat cum va afecta aceasta războiul, în contextul în care administraţia preşedintelui Donald Trump negociază un acord de pace cu Republica Islamică, relatează Reuters şi The Associated Press, citate de News.ro.
Senatul a votat cu 50 de voturi pentru şi 48 împotrivă în favoarea rezoluţiei comune, care a fost adoptată de Camera Reprezentanţilor la începutul acestei luni, reflectând îngrijorarea crescândă chiar şi în rândul unor republicani ai lui Trump cu privire la conflictul nepopular care a început pe 28 februarie.
Votul s-a desfăşurat aproape pe linie de partid, dar patru republicani – Lisa Murkowski din Alaska, Susan Collins din Maine, Rand Paul din Kentucky şi Bill Cassidy din Louisiana – s-au alăturat tuturor democraţilor, cu excepţia unuia, John Fetterman din Pennsylvania, votând în favoarea rezoluţiei. În plus, doi republicani nu au votat şi asta a făcut diferenţa. Este vorba de senatorul Mitch McConnell din Kentucky, care a fost internat recent în spital dintr-un motiv care nu a fost făcut public, şi senatorul Dave McCormick, republican din Pennsylvania, care a lipsit şi el de la vot. Absenţa lor a lăsat Partidul Republican fără majoritatea necesară pentru a bloca iniţiativa, cei patru senatori republicani care au votat favorabil făcând asta şi cu alte ocazii.
Este pentru prima dată când Senatul reuşeşte să voteze o rezoluţie privind puterile de război, menită să blocheze acţiunea militară a SUA împotriva Iranului, în timp ce congresmenii urmăresc cu prudenţă eforturile preşedintelui Donald Trump de a rezolva un conflict pe care administraţia l-a declanşat de una singură şi pentru care are acum nevoie de finanţare din partea Congresului. A fost însă a zecea oară când Senatul a încercat să oprească războiul, iar rezultatul, obţinut cu 50 de voturi pentru şi 48 împotrivă, a reprezentat o răsturnare de situaţie surprinzătoare faţă de eforturile anterioare. Deşi rezoluţia are un caracter în mare parte simbolic şi nu are pe deplin forţă de lege, ea reflectă îngrijorările crescânde ale unui număr de aleşi republicani, atât din Camera Reprezentanţilor, cât şi din Senat, cu privire atât la război, cât şi la acordul încheiat de Trump cu Iranul pentru a-l încheia.
Camera Reprezentanţilor aprobase rezoluţia la începutul acestei luni.
Rezoluţia îi impune lui Trump să retragă forţele armate americane din ostilităţile cu Iranul, însă cu toate acestea, este probabil să rămână doar un vot simbolic. În conformitate cu Legea privind puterile de război din 1973, măsura nu este trimisă la Casa Albă pentru a fi semnată de Trump. Însă Casa Albă a insistat că legislaţia nu este constituţională şi, prin urmare, nu este obligatorie.
Experţii juridici afirmă că aceasta rămâne o chestiune juridică contestată, care va fi probabil soluţionată în instanţă.
“Puterea executivă o va ignora probabil pe motive constituţionale, dar nu este clar cine ar putea avea calitatea procesuală activă pentru a intenta un proces în vederea punerii sale în aplicare”, a declarat Scott Anderson, cercetător principal la Brookings Institution şi redactor-şef al publicaţiei juridice online Lawfare.
