În prezent, economia suflă vânt din față. Asta ar putea să se schimbe în curând, notează The Economist.
<< Americanii nu au fost impresionați de gestionarea economiei de către președintele Joe Biden. De fapt, potrivit mediei sondajelor, aproape 60% o dezaprobă. Între timp, ratingurile lui Donald Trump în ceea ce privește problemele economice sunt considerabil mai bune. Decalajul în percepții este de rău augur pentru șansele lui Biden de a câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie, mai ales că alegătorii clasifică economia drept cea mai importantă problemă cu care se confruntă țara.
Dar economia însăși se îmbunătățește rapid. Inflația scade, creșterea este solidă, piața de valori se dezvoltă, iar, dacă investitorii au dreptate, Rezerva Federală va reduce ratele dobânzilor cu un procent înainte ca alegătorii să meargă la urne – o așteptare care reduce costul ipotecilor. În ciuda ratingurilor scăzute ale lui Biden în ceea ce privește gestionarea economică, ar putea starea economiei americane să îi sporească efectiv șansele de realegere?
Trei învățăminte se desprind din studiile care analizează relația dintre starea economică și rezultatele alegerilor. Primele două nu îi sunt favorabile lui Biden: opiniile despre economie contează foarte mult și alegătorii detestă inflația. Cu zece luni înainte de vot, Biden a păstorit deja peste o creștere a prețurilor de 14,4%, conform indicelui cheltuielilor de consum personal – mai mult decât în oricare alt mandat prezidențial, din 1984 încoace. Pata inflației pare să estompeze actuala piață sănătoasă a forței de muncă și creșterea reală a salariilor care s-a menținut în trendul sfârșitului anilor 2010, în ciuda perturbărilor generate de pandemia COVID-19.
Totuși, cea de-a treia lecție îi este mult mai favorabilă lui Biden: alegătorii au memorie scurtă. „Consensul clar, în literatură, este că performanța economică recentă este mult mai relevantă în perioada alegerilor decât performanța anterioară”, scriu politologii Christopher Achen și Larry Bartels, în cartea lor „Democracy for Realists”. Ei susțin că americanii „votează pe baza sentimentelor din momentul respectiv” și „uită sau ignoră cum s-au simțit pe parcursul mandatului titularului în funcție”. Autorii arată că creșterile venitului real disponibil per persoană în doar cele două trimestre anterioare unui scrutin pot, cu ajustarea pentru perioada petrecută la Casa Albă, să prezică cu o precizie remarcabilă cota de vot a partidelor care guvernează America.
Este o constatare importantă, mai ales că inflația a scăzut recent. În a doua jumătate a anului 2023, prețurile au crescut cu o rată anuală de 2%, față de vârful de 7,7% din prima jumătate a anului 2022. Chiar dacă economia puternică aduce o renaștere a inflației, este extrem de puțin probabil să atingă vârful anterior, mai ales că piețele futures sugerează că prețurile la petrol – și, implicit, costul umplerii unui rezervor de combustibil – vor rămâne constante în 2024. Deoarece inflația a scăzut fără o recesiune, piețele strânse ale muncii continuă să genereze o creștere puternică a salariilor reale. În ultimul trimestru al anului 2023, venitul real disponibil per persoană a crescut cu o rată anualizată de 1,9%. Dacă acest ritm se menține până la alegeri, ar fi asociat cu o marjă de victorie echivalentă cu cea a lui Bill Clinton în 1996. „Pesimismul recent răspândit cu privire la perspectivele lui Biden mi se pare exagerat”, susține Achen. „Economia pare să îl ajute [pe el]”.
Nu da vina pe mine
Impactul inflației înainte de alegeri este mai puțin studiat decât cel al creșterii economice. America nu dispune de multe episoade de inflație ridicată pe care să le poată analiza. Cu toate acestea, economiștii au presupus de mult timp că politicienii din țările în curs de dezvoltare încearcă să câștige voturi prin suprimarea temporară a creșterilor de preț înainte de alegeri. Un exemplu clasic este Brazilia în 1986, când guvernul a introdus controale de preț și salarii și a fixat cursul de schimb în februarie, determinând scăderea inflației lunare de la 22% la mai puțin de 1%. Doar șase zile după câștigarea alegerilor parlamentare din noiembrie, guvernul a trebuit să abandoneze planul în fața unor dezechilibre economice uriașe. Până în mijlocul anului 1987, inflația anuală depășea 1.000%. Aceste strategii de tip „stop-go” ar eșua dacă alegătorii nu ar recompensa guvernele pentru aducerea inflației sub control.
Sunt astfel de exemple relevante pentru America, unde problema inflației este mai recentă, dar mult mai puțin severă? Calculele realizate de Ray Fair de la Universitatea Yale sugerează că lucrurile ar putea fi mai complicate. El constată că alegerile prezidențiale sunt cel mai bine prezise de un model care include inflația pe întreaga durată a mandatului partidului aflat la guvernare, chiar dacă creșterea economică recentă primește o importanță specială. Amintirea dureroasă cu privire la inflație ar explica de ce relația obișnuită dintre încrederea consumatorilor și economie s-a deteriorat în 2023, cu respondenții la sondaje rămânând pesimiști chiar în contextul unei creșteri puternice și a inflației mai scăzute.
Există semne că americanii încep să se simtă mai bine în ceea ce privește economia lor. Încrederea consumatorilor, măsurată de Universitatea Michigan, a crescut semnificativ în decembrie și în datele preliminare ale lunii ianuarie – și se află la cel mai înalt nivel din iulie 2021 (o lectură definitivă va fi publicată la puțin timp după această rubrică). Un astfel de sentiment îmbunătățit este în concordanță cu analiza realizată de Ryan Cummings și Neale Mahoney, doi foști economiști în administrația Biden, acum la Universitatea Stanford, al căror model permite ca impactul psihologic al inflației să se estompeze treptat în timp. Ei calculează că, dacă inflația din 2024 este de 2,5%, atunci la sfârșitul anului influența negativă asupra încrederii consumatorilor va fi cu 50% mai mică decât este astăzi și cu 70% mai redusă față de vârful de la mijlocul anului 2022. Un astfel de efect ar influența cu siguranță rezultatele sondajelor, pentru Biden.
Chiar și modelul lui Fair – în care inflația ridicată din 2022 și probabil inflația scăzută din 2024 au aceeași greutate – prezice că creșterea economică îl va propulsa pe Biden către victorie la votul popular. Nu există nicio garanție că prognozele economice care alimentează astfel de modele sunt corecte. De fapt, de la izbucnirea pandemiei, adesea au fost greșite. Colegiul electoral are o tendință în favoarea republicanilor; Trump a câștigat în 2016 în ciuda pierderii votului popular. Iar Biden pornește dintr-o poziție slabă, nu doar în ceea ce privește reputația sa economică. Dar pe măsură ce președintele încearcă să reducă decalajul în sondaje, economia ar trebui să îi ofere un sprijin semnificativ. >>
George Friedman | Ce se va intampla, în 2024, cu SUA, războiul ruso-ucrainean și China
