Forţele de ordine ucrainene au prins, la Kiev şi Odesa, doi agenţi ai serviciului rus de securitate (FSB) care pregăteau atacuri cu rachete asupra unităţilor militare, asupra turnului TV din Kiev şi asupra instalaţiilor energetice, a anunţat miercuri Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), în condiţiile în care Kievul pare să transmită în ultimele zile mesajul că îşi consolidează serviciile de spionaj şi operaţiunile speciale care vizează Rusia.
Potrivit anchetei desfăşurare de Biroul Procurorului General, la sfârşitul lunii ianuarie 2024, ambii informatori au fost recrutaţi de la distanţă de către un ofiţer FSB. Ei au acţionat separat unul de celălalt şi au primit bani pentru cooperarea lor, relatează News.ro.
Pentru a culege informaţii pe ascuns, unul dintre agenţii ruşi, inginer de procesare la o companie de prelucrare a alimentelor din Odesa, ar fi obţinut un loc de muncă ca expeditor la o companie ce furnizează alimente pentru armata ucraineană. Acesta le-a transmis ocupanţilor date despre opt locaţii ale Forţelor de Apărare ucrainene din Odesa. Coordonatele erau ale uneia dintre universităţile militare, ale unei unităţi a Forţelor Aeriene, ale unui detaşament de pază maritimă al Serviciului de stat de pază a frontierei, ale unor unităţi ale Poliţiei Naţionale şi ale unor centre de recrutare teritoriale.
Celălalt suspect, un locuitor al Kievului în vârstă de 24 de ani, colecta informaţii despre starea tehnică a turnului TV din Kiev. Acesta a mai fost bombardat în martie 2022. Suspectul a fotografiat, de asemenea, o centralelă termică ce furnizează energie electrică şi termică unei mari părţi a regiunii capitalei.
Potrivit anchetei, FSB avea nevoie de aceste informaţii pentru a ajusta atacurile repetate sau noi asupra centralei termice şi a turnului TV din Kiev.
În plus, bărbatul a călătorit de mai multe ori în regiunea Poltava pentru a spiona instalaţiile Gărzii Naţionale, susţine SBU.
În timpul percheziţiilor efectuate la domiciliile suspecţilor, poliţiştii au confiscat telefoane mobile cu dovezi de corespondenţă cu FSB şi carduri bancare pe care au fost transferaţi bani.
ZELENSKI FACE SCHIMBĂRI LA VÂRFUL SECURITĂŢII
Operaţiunea anunţată miercuri de SBU intervine după ce marţi seara, într-un gest neaşteptat, preşedintele Volodimir Zelenski l-a demis pe secretarul Consiliului de Securitate Naţională al Ucrainei, Oleksii Danilov, şi l-a înlocuit cu şeful agenţiei sale de spionaj extern (SZRU), Oleksandr Litvinenko. Nu a fost oferit niciun motiv pentru aceste schimbări anunţate într-o serie de decrete formulate sec şi publicate pe site-ul Preşedinţiei, însă luna trecută preşedintele a procedat la o remaniere mai largă a conducerii armatei.
Zelenski, vorbind mai târziu în discursul său video nocturn, a spus că se aşteaptă la „o consolidare a capacităţilor strategice ale statului de a prevedea şi de a influenţa procesele de care depinde securitatea naţională”. Zelenski a mai spus că Litvinenko – despre care se ştiu puţine lucruri – va combina experienţa de şef al serviciilor de informaţii cu sarcinile cu care se confruntă Ucraina în materie de securitate şi apărare.
La rândul său, şeful serviciului de securitate al Ucrainei (SBU), Valeri Maliuk, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute, într-o conferinţă televizată, că autorităţile ucrainene au descoperit anul trecut 47 de reţele de spionaj ruseşti care operau în interiorul ţării. El a precizat că peste 2.000 de persoane suspectate de „trădare” au fost arestate de când a început invazia la scară largă a Moscovei.
RUSIA ÎL VREA ARESTAT PE ŞEFUL SBU, VASIL MALIUK
Şeful serviciului de securitate al Ucrainei, Vasil Maliuk, în vârstă de 41 de ani, conduce SBU de puţin peste un an. În acest timp, serviciul său a revendicat unele atacuri asupra unor obiective ruse, în timp ce în cazul altora doar a lăsat să se înţeleagă că este mâna agenţilor săi. Aşa s-a întâmplat şi luni seara, când într-un interviu la un post de televiziune, Maliuk a detaliat, în mod surprinzător, asasinate extrajudiciare ale câtorva opozanţi ai Kievului comise pe teritoriul Rusiei şi în teritoriile ucrainene ocupate de Moscova. Nu a spus în mod direct că a fost vorba de operaţiuni SBU, dar a lăsat să se înţeleagă în modul cel mai clar că da.
Ca urmare, tribunalul Basmanni din Moscova a emis marţi un ordin de arestare în lipsă împotriva lui Maliuk, formal în cadrul anchetei privind explozia, soldată cu morţi, produsă în 2022 pe podul rusesc spre Crimeea anexată.
Şeful FSB rus, Aleksandr Bortnikov, a mers şi mai departe, solicitând ca SBU să fie declarat organizaţie teroristă.
Maliuk a luat în derâdere ordinul de arestare al Moscovei, spunând că a venit de la „judecătorii de buzunar” ai Kremlinului, iar în ceea ce o priveşte, Ucraina depune toate eforurile pentru ca Putin să fie judecat la tribunalul de la Haga.
ŞEFUL SBU A POVESTIT DESPRE LICHIDAREA UNOR FIGURI ANTI-UCRAINENE ÎN CURTEA RUSIEI
Într-un interviu difuzat luni seară DE canalul ucrainean ICTV, Maliuk a dat detalii despre atacuri împotriva opozanţilor ruşi ai Kievului. Interviul a fost difuzat în contextul în care Rusia tocmai acuzase Ucraina că a pus la cale atacul de vineri de la o sală de concerte din Moscova, soldat cu cel puţin 139 de morţi. Gruparea Stat Islamic a revendicat responsabilitatea, iar Kievul neagă ferm orice implicare.
Întrebat dacă SBU a fost implicat în „lichidarea” duşmanilor Ucrainei, Maliuk i-a spus jurnalistei care îi intervieva: „Nu vom recunoaşte oficial acest lucru, dar vă voi spune câteva detalii”.
El a continuat să enumere metodele folosite pentru a ucide sau mutila diverşi oponenţi ai guvernului ucrainean, în Rusia şi în teritoriile ocupate.
„Aceştia şi alţi ticăloşi plătesc datorii karmice faţă de poporul ucrainean”, a menţionat el, ironic.
El s-a referit la politicianul ucrainean pro-Kremlin, Illia Kîva, al cărui cadavru a fost găsit într-o suburbie a Moscovei în decembrie şi a cărui ucidere a fost revendicată de Kiev. Calificându-l pe Kîva drept „trădător”, Maliuk a spus că arma folosită pentru a-l ucide „a fost un 9×19 mm cu ţeavă scurtă. A fost o împuşcătură în piept urmată de o împuşcătură de control în cap”, a detaliat el.
De asemenea, el a sugerat că tot serviciul său stă şi în spatele asasinării bloggerului militar anti-Ucraina Vladlen Tatarski, care a fost aruncat în aer de o statuetă care i-a fost înmânată într-o cafenea în oraşul rus Sankt Petersburg. O femeie a fost condamnată în ianuarie la 27 de ani de închisoare pentru acest atac din aprilie 2023. „Erau 400 de grame de (explozibil) termobaric, a funcţionat ca o lamă de ras pe el”, a declarat Maliuk, sugerând că tânăra a fost păcălită să-i înmâneze statueta.
Maliuk a oferit detalii sumbre şi despre scriitorul pro-Kremlin Zahar Prilepin – „un adevărat criminal de război” – care a fost rănit într-o explozie de maşină în Rusia în luna mai a anului trecut, atentat în care asistentul său a fost ucis. „Pelvisul şi picioarele sale au fost grav rănite şi, cu părere de rău, a rămas fără organele genitale”, a spus Maliuk la televiziune, în ceea ce a părut a fi o operaţiune de enervare a ruşilor. Prilepin a reacţionat, de altfel, rapid pe Telegram, numindu-l pe Maliuk „cretin” şi oferindu-se să îi arate organele genitale unui intermediar.
Maliuk a mai spus că aşa-numitul procuror general numit de Moscova în Luhansk a fost aruncat în aer, în biroul său, împreună cu adjunctul său. „800 de grame de plastic se aflau în birou”, a spus el.
De asemenea, a mai spus şeful SBU, aşa-numitul ministru de interne din Luhanskul ocupat, Igor Kornet, „s-a dus să se bărbierească la o frizerie, unde mergea o dată pe săptămână, şi acolo a explodat”. „Adevărat, a rămas în viaţă, cu invalidităţi grave”, a menţionat Maliuk.
Numărul asasinatelor ţintite împotriva unor astfel de oficiali care colaborează cu trupele ruseşti invadatoare este substanţial şi probabil că vor avea loc şi mai multe, a mai spus el, potrivit Kyiv Post.
Pe de altă parte, el a vorbit şi despre una dintre cele mai mediatizate tentative de asasinat – cea împotriva filosofului politic rus şi aliat apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksandr Dughin. Operaţiunea a eşuat atunci când propagandistul Kremlinului a schimbat maşina cu fiica sa, Daria Dughina, la 20 august 2022, şi ea a fost ucisă de bomba pusă în maşină, a detaliat Maliuk.
În afară de asasinate şi de colectarea de informaţii, SBU desfăşoară o campanie în curs de desfăşurare care vizează rafinăriile de petrol ruseşti folosind drone kamikaze cu rază lungă de acţiune. Atacurile au început în forţă la începutul anului 2024 şi au lovit toate cele 15 rafinării de petrol din Rusia europeană. În 10 săptămâni de atacuri, producţia naţională rusă de produse petroliere a fost redusă cu 12%, ceea ce a forţat Kremlinul să declare o interdicţie totală a exporturilor de benzină începând cu 1 martie, a declarat şeful agenţiei ucrainene de informaţii, citat de Kyiv Post. Operatori din armata ucraineană ajută la atacurile asupra rafinăriilor de petrol din interiorul Rusiei, a precizat Maliuk.
MALIUK ANUNŢĂ NOI OPERAŢIUNI SPECIALE ÎN RUSIA
În acelaşi interviu, Maliuk a prezis noi operaţiuni speciale în Rusia, atrăgând atenţia că „SBU nu se repetă niciodată”, scrie Ukrainskaia Pravda.
„Ruşii să se aştepte la o nouă bătaie de palme… Noi nu ne repetăm niciodată şi dacă ei fac modificări pe undeva în apărarea lor în ceea ce priveşte dronele noastre maritime, noi mergem cu un pas înainte. Totul la timpul său, veţi vedea totul”, a spus Maliuk.
El a precizat că dronele de fabricaţie ucraineană Sea Baby şi Mamai au reuşit deja să lovească 11 nave ruseşti şi să deblocheze traficul pe Marea Neagră.
