Administraţia americană va fi alături de Ucraina până când va câştiga războiul declanşat de Rusia, a declarat joi, la Tulcea, secretarul de stat adjunct al SUA pentru Europa şi Eurasia, James O’Brien, informează Agerpres.
Declaraţia a fost făcută în timpul unei conferinţe de presă prilejuită de cea de-a VI-a întâlnire a grupului de lucru România-Ucraina-Republica Moldova-Comisia Europeană-SUA, înfiinţat pentru asigurarea fluxurilor necesare transporturilor de cereale ucrainene, principala provocare a economiei Ucrainei după ce Rusia a declanşat războiul la finele lunii februarie a anului trecut şi a atacat porturile dunărene din Ucraina.
„Vă spun din punctul de vedere al administraţiei americane, vom fi alături de Ucraina până când câştigă. Angajamentul este ferm şi va continua. Ştim că sunt multe alegeri dificile în următoarele luni, dar ştim un singur lucru: Rusia va continua să atace cel puţin în următorul an. Singura întrebare e dacă noi continuăm să fim alături de Ucraina şi noi vom fi”, a afirmat adjunctul secretarului de stat, Biroul pentru afaceri europene şi euroasiatice al Departamentului de Stat al SUA, James O’Brien.
România şi-a propus ca în perioada următoare volumul de cereale din Ucraina care tranzitează teritoriul să crească de la 3 la 4 milioane de tone pe lună, lucru posibil prin intermediul proiectului Primus, finanţat de Uniunea European, aplicabil de joi, care permite navigaţia pe timp de noapte pe canalul Sulina.
„În perioada imediat următoare, să facem operaţional acest program Primus, adică navigabilitatea pe canalul Sulina 24 de ore. Avem toate echipamentele, suntem în perioada de instruire a personalului, iar ăsta e primul punct. Al doilea punct este ca licitaţiile din Portul Constanţa pentru echipamente să se finalizeze la începutul lunii februarie, pentru că vorbim de mai multe licitaţii. Ele vor ajuta la creşterea capacităţii. Asta ar fi a doua ţintă pe care trebuie să o atingem până la următoarea întâlnire”, a precizat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Viceprim-ministrul Ucrainei, Oleksandr Kubrakov, a declarat că ţara sa se confruntă cu blocaje la graniţa vestică, fapt care îngreunează atât activitatea companiilor străine, cât şi a celor ucrainene.
„Exporturile s-au dublat prin traficul rutier, dar există potenţial pentru a creşte capacitatea la graniţele dintre România şi Ucraina. (…) De la începutul acestui an, exporturile prin punctele de graniţă româneşti au însumat 3 milioane de tone lunar de cereale, dar infrastructura CFR nu a fost folosită la capacitate. Avem un potenţial de a dubla această cantitate, mărind cantităţile prin porturile dunărene. Vrem să atingem 4 milioane de tone pe lună, dar iarna este o perioadă complicată şi pentru Dunăre, şi pentru Marea Neagră”, a menţionat Kubrakov.
Secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii din Republica Moldova Mircea Păscăluţa a spus că peste 50 de ţări aşteaptă cereale din Ucraina şi a detaliat unele măsuri puse în practică de autorităţile moldovene pentru a sprijini tranzitul de cereale din Ucraina.
„Începând cu 1 decembrie, trenurile care sunt în tranzit nu mai sunt obligate să oprească la staţia Reni, trecând spre Giurgiuleşti şi Galaţi fără staţionare. De asemenea, a fost stabilit un mecanism eficient de schimbare de date, volumele fiind coordonate între Ucraina, Moldova şi România cu cinci zile înainte. O altă iniţiativă prin care susţinem Ucraina o constituie reducerea tarifelor de tranzit cu circa 30% în funcţie de cantităţile transportate”, a precizat Păscăluţa.
Directorul general al Direcţiei Generale Mobilitate şi Transporturi Europene din cadrul Comisiei Europene, Magda Kopczynska, a subliniat rolul celor şase întâlniri desfăşurate în formatul România-Ucraina-Republica Moldova-Comisia Europeană-Statele Unite ale Americii şi a menţionat că pentru proiectele de conexiune CE a alocat 250 de milioane de euro. Pe lângă această sumă, pentru cooperarea România-Moldova, CE a alocat 11 milioane de euro şi pentru cooperarea Ucraina-România, 14 milioane de euro.
„Aş vrea să ne gândim un pic mai mult la sprijinul financiar, pentru că, cu toate angajamentele pe care le avem aici, dacă nu avem o capacitate de investiţie suficientă, nu vom putea îmbunătăţi unele elemente lipsă când vine vorba de punctele de trecere a frontierei sau de conexiunea infrastructurii din Ucraina şi Moldova”, a afirmat Kopczynska.
Adjunctul secretarului de stat – Biroul pentru afaceri europene şi euroasiatice al Departamentului de stat al SUA, James O’ Brien, a apreciat la rândul său inovarea.
„Sunt mii de oameni în cele nouă puncte de trecere a frontierei dintre Ucraina şi România, în punctele de trecere a frontierei cu Moldova, persoane care lucrează în porturi, Sulina, Galaţi, Constanţa şi porturile din zona Odesei, toate trebuie să se alinieze şi să lucreze cu piaţa şi durează mult timp. Dar s-au întâmplat aceste lucruri în câteva luni, după ce fostul sistem a fost construit în decenii şi aceasta este inovarea pe care ne bazăm”, a precizat James O’Brien.
