Statele din America Latină şi Caraibe au respins menţiunile despre susţinerea Ucrainei în proiectul de declaraţie finală propus de blocul comunitar pentru summitul UE-CELAC şi au formulat o contrapropunere în care au cerut reparaţii pentru trecutul colonial, au relatat joi Euractiv şi agenţia EFE, citate de Agerpres.
Şefii de stat şi de guvern din cele 33 de state membre ale Comunităţii Statelor Americii Latine şi Caraibelor (CELAC) vor avea la Bruxelles pe 17 şi 18 iulie un summit cu omologii lor din ţările Uniunii Europene, considerat istoric.
Textul iniţial de declaraţie propus de UE cuprindea mai multe paragrafe de sprijin pentru Ucraina, cu trimiteri la rezoluţiile Adunării Generale a ONU. „Textul despre Ucraina era foarte echilibrat”, a declarat pentru Euractiv un diplomat european. „Nu era nimic special în ceea ce noi le-am trimis”, adaugă un al doilea diplomat din UE.
Cu toate acestea, statele Americii Latine „au şters tot ce era legat de Ucraina” în contra-propunerea de declaraţie trimisă blocului comunitar, precizează un alt diplomat european.
Textul trimis de UE statelor latino-americane susţinea faptul că pacea ulterioară războiului pornit de Rusia contra Ucrainei trebuie construită în parametrii doriţi de Kiev, ceea ce propunerea de declaraţie avansată de CELAC nu conţine.
Membrii UE şi CELAC trebuie „să pledeze în favoarea unor soluţii diplomatice serioase şi constructive în conflictul actual din Europa, prin mijloace paşnice, care să garanteze suveranitatea şi securitatea noastră, a tuturor, precum şi pacea, stabilitatea şi securitatea regionale şi internaţionale”, se arată în propunerea de declaraţie finală a summitului avansată de statele latino-americane.
Acestea din urmă consideră că războiul din Ucraina este o „problemă europeană”, prin urmare ele nu văd oportunitatea includerii unor referiri la acesta în declaraţia finală a summitului UE-CELAC. Ţările latino-americane au respins de asemenea participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la acest summit. Iniţiativa Spaniei (care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE) de a-l invita pe Zelenski la summit a creat un motiv în plus de discordie.
Totuşi, potrivit agenţiei EFE, unii lideri latino-americani ar înclina să accepte o intervenţie a preşedintelui ucrainean, aşadar chestiunea nu este tranşată, cum nu este nici conţinutul declaraţiei finale a summitului, declaraţie care, în lipsa unui compromis, ar putea fi eliminată complet. Aceasta mai ales că, în contra-propunerea transmisă, statele latino-americane cer Uniunii Europene să le plătească reparaţii pentru trecutul colonial.
„Recunoaştem necesitatea de a fi luate măsuri adecvate pentru restabilirea demnităţii victimelor (sclaviei), inclusiv reparaţii şi compensaţii pentru a ajuta la asanarea memoriei noastre colective şi eliminarea moştenirii subdezvoltării”, menţionează proiectul de declaraţie propus de CELAC.
Acest proiect nu este singura sursă de divergenţe înaintea summitului de la Bruxelles, statele latino-americane fiind profund nemulţumite de condiţiile şi stilul de negociere al europenilor pentru încheierea unui acord comercial între UE şi statele din grupul Mercosur (Piaţa Comună a Sudului), respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay.
Liderii acestor patru ţări s-au reunit marţi la Puerto Iguazú (Argentina), unde au promis un răspuns „contondent” în faţa faţa condiţiilor puse de UE. „Partenerii strategici nu negociază pe baza neîncrederii şi a ameninţării cu sancţiuni”, a declarat acolo preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, făcând referire la modul în care UE negociază acel acord. „Nu suntem interesaţi de acorduri care ne condamnă să rămânem veşnic exportatori de materii prime, de produse miniere şi de petrol”, a subliniat el.
Tot referitor la acordul comercial UE-Mercosur, contra-propunerea latino-americană de declaraţie finală a summitului UE-CELAC „condamnă impunerea de bariere comerciale unilaterale sub pretextul mediului înconjurător”, după ce UE le-a cerut statelor Mercosur să accepte în acord şi o anexă cu criterii de mediu.
