Tocmai când statul de drept din Bulgaria era pe punctul de a fi luat la bani mărunți de Parlamentul European (PE), țara oferă noi motive de îngrijorare privind o diversitate de teme, de la violența poliției și până la propunerea amendării constituției, făcută de un partid naționalist, scrie Politico într-o analiză.
Protestele anticorupție împotriva premierului Boiko Borisov persistă deja de două luni și s-au intensificat cu o treaptă săptămâna trecută, când ciocnirile dintre scutieri și manifestanți s-au soldat cu zeci de răniți și 120 de arestări.
Comitetul pentru Libertăți Civice, Justiție și Afaceri Interne al PE și-a programat joi o ședință cu Věra Jourová, comisarul european al valorilor și transparenței, pentru a dezbate mecanismul UE de monitorizare a justiției din România și Bulgaria.
Starea justiției din Bulgaria e una dintre principalele motivații ale demonstrațiilor din țară, protestatarii și partidele din opoziție lansând tot mai multe acuzații cum că parchetul general a fost efectiv capturat de oligarhi care se folosesc de el în interes personal. De fapt, luna trecută, peste 50 de membri PE, în principal social-democrați (S&D) și verzi, au trimis interpelări Comisiei Europene (CE), exprimându-și teama că există „un pericol iminent la adresa statului de drept și democrației din Bulgaria”.
„Starea statului de drept din Bulgaria constituie o urgență”, au scris europarlamentarii în scrisoarea care observa și că lupta cu crima organizată din Bulgaria a făcut un pas înapoi după ce CE își exprimase disponibilitatea de a suprima Mecanismul de Conformare [sic! „Cooperare” – n.trad.] și Verificare (MCV) privind justiția țării balcanice.
Europarlamentara verde Ska Keller a luat apărarea MCV-ului în calitate de „principal instrument al Comisiei” pentru combaterea violărilor statului de drept. „Cred că e foarte important de văzut ce se întâmplă acolo și ca noi să nu permitem [violărilor – n.a.] să aibă loc fără a spune nimic. E important să afirmăm că acest lucru nu e în regulă.” Ea a declarat că verzii sunt preocupați în special de necesitatea unui „plan de oprire” a corupției.
Problema celor care vor fapte în privința Bulgariei este că Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta îl protejează pe Borisov, care face parte din același grup. Pe scena europeană Borisov e privit ca un aliat-cheie al președintei CE Ursula von der Leyen și al cancelarului german Angela Merkel.
Înaintea dezbaterii de joi, un oficial al PPE și un inițiat dintr-un alt partid au afirmat că atacurile la adresa lui Borisov constituie în mare parte oportunism politic din partea S&D. Ei au subliniat că Borisov nu e vreun „dictator” și că poate fi cu ușurință pus pe liber la alegerile din primăvară. Unul dintre ei a insistat că în Bulgaria corupția nu este mai rea decât cea din Franța ori Italia.
Parlamentarii grupului liberal din PE sunt și ei suspect de tăcuți în privința crizei, întrucât doi influenți membri ai partidului turc din Bulgaria, afiliat la ALDE, se numără printre țintele vizate direct de protestatarii anticorupție de pe străzile Sofiei.
Însă evenimentele din ultimele câteva zile nu vor face decât să amplifice temerile UE cum că în Bulgaria există probleme autentice de soluționat.
Spray cu piper și bătăi
Una dintre cele mai evidente îngrijorări privește tratamentul aplicat manifestanților – și chiar și jurnaliștilor – care au participat la un protest de amploare pe 2 septembrie. Mai mulți oameni au raportat brutalitatea poliției.
Jurnalistul și scriitorul Dimiter Kenarov se numără printre ei. El a fost bătut, încătușat și arestat pentru scurt timp, în ciuda faptului că s-a legitimat drept reporter în repetate rânduri.
„M-au aruncat la pământ și m-au lovit cu picioarele în cap de mai multe ori, deși strigam că sunt jurnalist”, a declarat el. Ulterior a fost dus la o secție de poliție, de unde a fost eliberat spre dimineață, fără a i se aduce vreo acuzație sau a i se prezenta vreun motiv pentru arestare.
Atacurile împotriva presei au fost condamnate și de organizații internaționale de protecție a jurnaliștilor precum Committee to Protect Journalists și International Press Institute.
Președintele bulgar Rumen Radev a condamnat la rândul său ciocnirile și a acuzat guvernul de „regizarea” și declanșarea violențelor de pe 2 septembrie. El a calificat guvernul Borisov drept „pătat de corupție și violență”.
Pe de altă parte, Marian Kolev, proprietarul unui lanț bulgar de magazine de jucării numit Hippoland, s-a plâns că fiul său de 17 ani s-a aflat printre protestatarii atacați cu spray cu piper de poliție pe 2 septembrie. Aproximativ 20 de inspectori fiscali s-au prezentat vineri la sediul companiei și la unele dintre magazinele ei din Sofia, lansând o anchetă privind afacerea lui Kolev. Măsura e considerată un răspuns politizat al guvernului. Cu două zile mai devreme omul de afaceri, o prezență obișnuită la proteste, denunțase comportamentul poliției printr-o scrisoare deschisă. Angajați ai Hippoland au fost văzuți la proteste încă din iulie, purtând tricouri cu marca respectivă.
Respingând ideea că guvernul ar fi exercitat o influență inadecvată asupra autorității fiscale, ministrul afacerilor sociale Denița Saceva a declarat la televiziunea privată bTV că momentul ales pentru auditul de la Hippoland e „accidental”.
Guvernul pare însă neimpresionat de violențele de săptămâna trecută. Din contră. Dacă premierul, care de obicei se scaldă în lumina reflectoarelor, a rămas tăcut, membri ai partidului său GERB au semnalat că o demisie iese din discuție.
„Nu va demisiona. Dacă am face-o, acest lucru ar însemna că orice guvern poate fi răsturnat de reprezentanți ai lumii interlope”, declara joi în parlament Toma Bikov, parlamentar al GERB.
Complicații constituționale
Strategia lui Borisov pentru a opune rezistență apelurilor la demisie a fost să înceapă discuții parlamentare privind o nouă constituție. Dar chiar și simpla lansare a acestor discuții amenință să submineze reputația internațională pe care de multă vreme luptă să și-o protejeze.
Pentru a putea începe aceste discuții, premierul avea nevoie de sprijinul Organizației Revoluționare Macedonene Interne (IMRO), un partid naționalist care este partenerul mai mic de guvernare al GERB. Partidul vrea un vot obligatoriu pentru definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie (definiție prezentă în actuala constituție) și pentru protejarea drepturilor „etnicilor” bulgari. Alte trei propuneri – condiționarea dreptului de vot de alfabetizare, reintroducerea serviciului militar obligatoriu și extinderea atribuțiilor prezidențiale – ar putea fi supuse unui referendum.
Unii observatori consideră discriminatorie condiția alfabetizării. Krasimir Karakaceanov, șeful IMRO și vicepremier, e celebru pentru retorica sa anti-romi. Anul trecut a insistat pentru un plan de integrare a „țiganilor ne-socializați” și a ceea ce el a numit „infracționalitatea țigănească”.
Ruja Smilova, profesoară de științe politice la Universitatea din Sofia, a calificat condiția alfabetizării drept o „idee absurdă”.
„Dacă ar fi aprobate, asemenea schimbări ne vor exclude automat din Consiliul Europei și Uniunea Europeană, întrucât ele violează Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stipulează că votul este un drept fundamental al omului”, a afirmat ea.
O altă revelație jenantă privind modul în care funcționează lucrurile în Bulgaria e legată de faptul că Borisov avea nevoie și de sprijinul lui Veselin Mareșki, fondatorul partidului populist Volia, și al unora dintre deputații lui pentru a iniția dezbaterea constituțională.
Mareșki inițial oscila între a sprijini sau a se opune amendării constituției, însă în cele din urmă s-a decis săptămâna trecută să semneze proiectul. Fix în aceeași zi în care el și alți membri Volia și-au oferit sprijinul pentru noua constituție, presa bulgară a dezvăluit că firme având aparent legături cu el câștigaseră contracte publice pentru administrarea unei plaje de la Marea Neagră.
Mareșki a dezmințit că l-ar fi susținut pe Borisov în schimbul primirii acelei plaje, insistând în schimb că principala sa motivație a fost de ordin politic: voia să împiedice Partidul Socialist și partidul turc să blocheze GERB.
Vineri, cu ocazia unui interviu luat de bTV, Mareșki a admis cu seninătate că a semnat proiectul de constituție fără a-l fi citit măcar.
