Ucraina va deveni membră NATO, dar ”pe termen lung”, a afirmat marţi secretarul general al NATO, în contextul în care Kievul solicită să adere la Alianţa Nord-Atlantică pe fondul invaziei Rusiei, relatează AFP.
„Ţările NATO sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianţei, dar în acelaşi timp este o perspectivă pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg în cadrul unei vizite în Finlanda, făcând apel la construirea unui „cadru” pentru a evita orice nouă invazie pe viitor.
Intrarea Ucrainei în NATO este o linie roşie absolută pentru Moscova, care a invocat riscul ca o astfel de aderare să se producă pentru a-şi justifica invazia.
„Problema actuală este să ne asigurăm că Ucraina rămâne o naţiune independentă şi suverană şi pentru asta trebuie să susţinem Ucraina”, a declarat în faţa presei Jens Stoltenberg.
„Războiul preşedintelui Putin în Ucraina continuă şi nu există niciun semn că îşi schimbă planurile. El vrea să controleze Ucraina şi nu se pregăteşte de pace, ci de război”, a spus şeful alianţei militare occidentale.
„Trebuie de asemenea să găsim cadre care asigură că preşedintele Putin şi Rusia nu invadează Ucraina încă o dată”, a mai spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă susţinută alături de premierul finlandez Sanna Marin.
Stoltenberg: Acum este momentul pentru a le permite Finlandei şi Suediei să adere la NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a reiterat marţi apelul către Turcia şi Ungaria de a accepta aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, transmite DPA, citată de Agerpres.ro.
”Acum este momentul pentru a ratifica şi a întâmpina ca membri deplini atât Finlanda, cât şi Suedia”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă comună, la Helsinki, cu premierul finlandez Sanna Marin.
Înalta oficialitate NATO a spus că s-au înregistrat progrese în privinţa poziţiei Ankarei şi că săptămâna viitoare, la Bruxelles, va avea loc o reuniune tripartită Turcia-Suedia-Finlanda.
La Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, liderii ţărilor membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia şi Finlanda să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Protocoalele de aderare a celor două ţări au fost semnate de cele 30 de state membre, dintre care 28 le-au şi ratificat. Doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat deocamdată documentele, dar parlamentul de la Budapesta se va pronunţa la începutul lunii martie.
Stoltenberg a adăugat că Suedia şi Finlanda au întrunit condiţiile incluse în acordul convenit cu Turcia în vara anului trecut.
Potrivit secretarului general al NATO, cele două ţări nordice ar fi acum ”într-o poziţie mult mai bună decât înainte de a prezenta cererea de aderare”, întrucât ”este de neconceput să existe vreo ameninţare contra Finlandei sau Suediei fără ca NATO să reacţioneze”.
În ceea ce o priveşte, Sanna Marin a ţinut să remarce că parlamentul Ungariei încă nu a aprobat extinderea NATO, dar Budapesta şi-a exprimat sprijinul pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţie şi nu a prezentat vreo solicitare.
Candidaturile celor două ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică sunt blocate din mai anul trecut de Ankara. Între altele, Turcia îi reproşează Suediei că adăposteşte militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care Ankara îi califică drept ”terorişti”, în special membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan.
În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.
Turcia îşi reia negocierile cu Finlanda şi Suedia pentru aderarea la NATO
