Statele Unite se află duminică la 100 de zile până la alegerile legislative de la jumătate de mandat (midterms) care urmează să decidă controlul Congresului şi astfel natura ultimilor doi ani de mandat ai lui Donald Trump la Casa Albă, relatează AFP, citată de News.ro.
La 3 noiembrie, americanii îşi vor alege toţi membrii Camerei Reprezentanţilor şi 35 dintre cei 100 de senatori.
Republicanii dispun în prezent de o mână de mandate în plus în ambele Camere ale Congresului.
În mod tradiţional, partidul care deţine Casa Albă ”pierde aproape mereu mandate în alegerile de la jumătate de mandat, dar mai ales atunci când preşedintele este nepopular”, declară AFP o profesoară de Ştiinţe Politice de la Universitatea George Washington, Sarah Binder.
Donald Trump deţine doar 39% opinii favorabile şi 59% defavorabile, potrivit unei medii a anchetelor realizate de către cotidianul The New York Times (NYT).
Iar tendinţa în sondaje recente este aproape unanimă – democraţii sunt favoriţi în vederea recuceririi Camerei Reprezentanţilor.
Şansele lor au fost însă oarecum puţin diminuate de campania de redecupare electorală ordonată de către Donald Trump în mai multe state republicane – o veche strategie politică în Statele Unite, denumită ”gerrymandering” – care a redus numărul scrutinelor în care democraţii pot rivaliza cu adevărat.
Rezultatele scrutinului se anunţă indecise în doar 18 până la 20 de circumscripţii dintre cele 435 ale Camerei Reprezentanţilor, care reprezintă mai puţin de 5% în scrutin, subliniază Sarah Binder.
”ESCROCI”
În Senat, şansele lor de a redeveni majoritari sunt mai slabe decât în Camera Reprezentanţilor, însă democraţii se afişează tot mai optimişti, sperând să răstoarne în favoarea lor mandatele în North Carolina, Maine, sau în Iowa, Ohio şi chiar Alaska.
După 19 luni de preşedinţie fără filtru, Donald Trump se confruntă cu perspectiva de a-şi pierde majoritatea în Congres şi de a se trzi în incapcitatea de a-şi impne programul legislativ.
O majoritate democrată ar însemna totodată o putere de anchetare sporită în afacerile Guvernului.
”Promisiunea nostră către americani este că-i vom face pe escroci să dea socoteală”, declara joi Hakeem Jeffries, liderul democraţilor în Camera Reprezntanţilor – o ameninţare abia voalată la adresa responsabililor republicani.
În faţa acestor perspective sumbre ale partidului său, Donald Trump pare pregătit să-şi relanseze acuzaţiile de fraudă electorală.
”Avem alegeri foarte importante care vin. Vrem ca aceste alegeri să fie cinstite”, tuna el într-o alocuţiune, la jumătatea lui iunie, în care şi-a relansat acuzaţii – nefondate – împotriva alegerilor din 2020, în opinia sa ”furate” în favoarea lui Joe Biden.
”Preşedintele rejoacă meciul din 2020, în timp ce chiar parlamentarii săi republicani îi cer să se concentreze asupra lui 2026”, potrivit lui Sarah Binder.
”BUN SIMŢ”
Democraţii, la rândul lor, vor să pună accentul în această campanie asupra unei probleme centrale – costul traiului.
Ea este o problemă moştenită de la Biden, dar care persistă în mandatul lui Trump şi este agrvată de alegerea sa de a declanşa un război împotriva Iranului, care face să ”explodeze” preţurile la pompă.
Liderul democrat Hakeem Jeffries a promis o campanie centrată asupra scăderii costurilor alimentaţiei, locuinţei, benzinei şi sănătăţii.
Din contră, Partidul Republican depune eforturi să sublinieze realizările Guvernului Trump în domeniul luptei împotriva imigraţiei sau scăderii impozitelor şi încearcă să prezinte tabăra adversă drept tot mai extremistă.
Preşedintele şi aliaţii săi nu ezită astfel să-i catalogheze pe democraţi drept ”comunişti”, un cuvânt sperietoare în Statele Unite.
”Este bunul simţ împotriva nebunilor, iar democraţii sunt de partea rea de fiecare dată”, declara vineri preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor Mike Johnson.
Potrivit lui Sarah Binder, “mai la toamnă, când alegătorii acordă poate mai multă atenţie”, republicanii ar urma să-şi concentreze atenţia asupra unor teme de societate.
”Cred că veţi vedea mai multe atacuri şi minciuni legate de războaie culturale” şi de ”problemele trans”, apreciază ea.
Cazul privind Strâmtoarea Ormuz se bazează pe Dreptul Mării – pe care Partidul Republican l-a blocat
