Curtea Europeană de Justiţie a decis joi că UEFA, organismul de conducere al fotbalului european, şi omologul său mondial, FIFA, au încălcat legislaţia UE atunci când au împiedicat 12 cluburi să formeze o SuperLigă Europeană (ESL), notează Reuters, citată de News.ro.
CE ESTE SUPERLIGA EUROPEANĂ?
Real Madrid, Barcelona şi Juventus, plus alte nouă cluburi importante din Europa au anunţat înfiinţarea ESL – o ligă închisă – în aprilie 2021.
Compania de dezvoltare sportivă A22 a ajutat la crearea ESL.
Dar demersul a eşuat în 48 de ore, după ce un val de proteste din partea fanilor, guvernelor şi jucătorilor a forţat Manchester United, Liverpool, Manchester City, Chelsea, Tottenham Hotspur, Arsenal, AC Milan, Inter Milano şi Atletico Madrid să se retragă.
CARE A FOST DOSARUL INTENTAT DE ESL ÎMPOTRIVA UEFA?
Bernd Reichart, directorul executiv al A22, a declarat că ESL a dorit să spargă ceea ce el a descris ca fiind un monopol al competiţiilor gestionate de UEFA, care organizează competiţii europene de aproape 70 de ani şi care vede ESL ca pe o ameninţare semnificativă.
Atunci când cluburile în cauză au fost ameninţate cu sancţiuni, ESL s-a adresat instanţei de judecată, susţinând că UEFA şi FIFA deţin o poziţie de monopol care încalcă legea Uniunii Europene privind concurenţa şi libera circulaţie.
În ciuda faptului că nouă cluburi s-au retras, cele trei cluburi care nu s-au retras – Real Madrid, Barcelona şi Juventus – încă mai sperau să pornească ESL. Cu toate acestea, Juventus a optat să se retragă la începutul acestui an, când consiliul de administraţie al clubului italian s-a schimbat.
Real şi Barca au sesizat o instanţă spaniolă, care a cerut ulterior îndrumări de la Curtea Europeană cu sediul în Luxemburg.
CARE A FOST VERDICTUL CURŢII EUROPENE DE JUSTIŢIE?
Curtea a declarat că UEFA şi FIFA au încălcat legislaţia UE prin faptul că au împiedicat formarea unei SuperLigi şi că au abuzat de poziţia lor dominantă interzicând cluburilor să concureze în ESL.
Curtea a precizat că atât reglementarea, cât şi organizarea de competiţii sportive nu constituie o încălcare a legislaţiei UE în materie de concurenţă şi că federaţiile sportive pot refuza accesul terţilor pe piaţă, dar numai dacă refuzul este justificat de obiective reale.
Instanţa a adăugat că, în acest moment, „nu există un cadru pentru regulile FIFA şi UEFA care să asigure că acestea sunt transparente, obiective, nediscriminatorii şi proporţionale”.
În hotărârea instanţei se arată că ambele organisme trebuie „să se conformeze regulilor de concurenţă şi să respecte libertatea de circulaţie”, adăugând că normele lor privind aprobarea, controlul şi sancţiunile reprezintă restricţii nejustificate ale libertăţii de a furniza servicii.
„Curtea observă că organizarea de competiţii de fotbal între cluburi şi exploatarea drepturilor mediatice sunt, în mod evident, activităţi economice”, a precizat aceasta. „Prin urmare, acestea trebuie să se conformeze regulilor de concurenţă şi să respecte libertăţile de circulaţie.”
Cu toate acestea, instanţa a precizat că hotărârea nu înseamnă neapărat că proiectul ESL trebuie să fie aprobat. Acest lucru urmează să fie decis de instanţa spaniolă.
În acest caz, Curtea de Justiţie a interpretat doar dreptul Uniunii Europene sau validitatea unui act al Uniunii Europene, nu a decis litigiul în sine.
CE ÎNSEAMNĂ ACEASTĂ HOTĂRÂRE PENTRU FOTBAL?
Verdictul înseamnă că grupările europene se pot înscrie într-o altă ligă continentală – fără ameninţarea unor sancţiuni – în loc să joace în competiţii gestionate exclusiv de UEFA.
La scurt timp după verdict, A22 a lansat o altă propunere pentru noi competiţii cu 64 de echipe masculine şi 32 de echipe feminine care să joace meciuri în timpul săptămânii într-un sistem de ligă în toată Europa.
Deşi proiectul iniţial al SuperLigii era o competiţie închisă, în noua competiţie, cluburile ar urma să participe pe baza meritelor sportive, fără membri permanenţi. De asemenea, cluburile ar rămâne în ligile lor naţionale respective.
Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că cluburile din Premier League se vor înscrie în noua competiţie.
La două luni după ce cele şase cluburi englezeşti s-au retras din proiectul din 2021, acestea au declarat că vor plăti o sumă totală de 22 de milioane de lire sterline (27,78 milioane de dolari) ca „un gest de bunăvoinţă”.
Ele riscă o penalizare de 30 de puncte dacă vor încerca o mişcare similară în viitor, în timp ce Premier League a mai spus că fiecare dintre ele va fi amendată cu 25 de milioane de lire sterline dacă va încerca o nouă desprindere.
*Reacția Președintelui FRF, Răzvan Burleanu
Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, este de părere că nu trebuie să existe entităţi care să transforme fotbalul într-o competiţie exclusivistă şi lipsită de solidaritate, el reacţionând astfel după ce Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat în cazul SuperLiga Europeană, notează News.ro.
“Decizia recentă a Curţii Europene de Justiţie în cazul Superligii nu trebuie să ne facă să uităm rolul şi esenţa fotbalului în comunitate. Fotbalul nu este doar un joc, este un liant care ne uneşte prin pasiune şi iubirea pentru sport, reprezentând un etalon de competitivitate şi fair-play, ultima proprietate publică, a noastră, a tuturor.
Într-un context plin de provocări, trebuie să protejăm esenţa fotbalului european, care se hrăneşte din diversitatea şi excelenţa fiecărei ţări, inspirând generaţii, şi modelul european al sportului, în cadrul căruia meritul sportiv este fundamental!”, a precizat Burleanu.
Răzvan Burleanu a menţionat că trebuie protejată “esenţa sportului de toţi cei care tratează fotbalul doar din perspectiva interesului egoist”.
“În cadrul UEFA şi al FRF, suntem conştienţi de necesitatea unui echilibru constant între valorile sociale şi economice ale fotbalului. Trebuie să continuăm să ne consultăm şi să lucrăm neîncetat alături de toţi cei care împărtăşim această viziune, suporteri, cluburi, ligi, federaţii, autorităţi naţionale şi europene, sponsori, media, pentru a ne asigura că avansăm pe calea corectă, protejând esenţa sportului de toţi cei care tratează fotbalul doar din perspectiva interesului egoist. Misiunea noastră trebuie să continue prin prezervarea capacităţii de a oferi fiecărui copil, băiat sau fată, o şansă de a juca fotbal. Acţionăm ca să facem fotbalul cât mai accesibil pentru toţi, să contribuim la dezvoltarea infrastructurii fotbalistice şi la pregătirea antrenorilor şi educarea tuturor specialiştilor, pentru ca apoi, jucătorii noştri, indiferent de vârstă, să poată participa în competiţii cu formate optime pentru evoluţia lor fotbalistică”.
Această misiunea poate fi îndeplinită şi datorită investiţiilor şi susţinerii pe care fiecare comunitate le oferă dezvoltării sportive, inclusiv prin modelul de solidaritate financiară implementat la nivel european, a adăugat şeful FRF.
“În concluzie, nu trebuie să existe entităţi care să transforme fotbalul într-o competiţie exclusivistă şi lipsită de solidaritate. Poate chiar în acest context ar trebui să revedem mai bine unde ar trebui să intervenim cu adevărat pentru a reduce decalajele financiare din fotbalul european. Astfel de iniţiative nu fac decât să compromită unitatea şi să strice echilibrul valorilor şi principiilor care stau la baza fundaţiei fotbalului european, întregul ecosistemul fotbalistic continental riscând să fie afectat de repercusiuni greu de reparat, pe termen lung.
Am speranţa că toţi cei implicaţi vor înţelege importanţa de a avea comunităţi unite şi competiţii deschise în fotbalul european. Numai astfel putem contribui la continuarea acestei poveşti extraordinare care este fotbalul, promovând autenticitatea acestui sport minunat pentru generaţiile viitoare”, a menţionat Răzvan Burleanu.
