Iar asta, nu mai puțin și pentru că președintele continuă să amenințe cu creșterea taxelor, notează The Economist.
<< Protejarea industriei siderurgice americane a fost de multă vreme o politică susținută de președinți din ambele tabere politice. Din acest punct de vedere, Donald Trump nu face excepție. Totuși, niciun predecesor recent nu a fost la fel de agresiv în utilizarea tarifelor vamale în acest scop. În primul său mandat, Trump a impus o taxă de 25% pe importurile de oțel și 10% pe cele de aluminiu, acordând însă excepții unor parteneri comerciali, precum Brazilia și Coreea de Sud. Pe 12 martie, zidul tarifar urmează să crească și mai mult. O nouă taxă de 25% pe toate produsele din oțel și aluminiu importate, fără excepții, a intrat în vigoare (o taxă suplimentară de 25% pe metalele canadiene, pe care Trump a amenințat că o va impune pe 11 martie, a fost în cele din urmă abandonată). Nu doar că este puțin probabil ca aceste măsuri să stimuleze producția internă de metale, dar vor provoca și dificultăți multor companii americane.
Industria americană importă o parte semnificativă din metalele de care are nevoie. Importurile de oțel reprezintă aproximativ un sfert din consum, iar producătorii americani de oțel exportă, de asemenea, o parte din producție, ceea ce aduce importurile nete la aproximativ 15% din cererea internă. În cazul aluminiului, importurile nete reprezintă nu mai puțin de 80% din consum, Canada fiind cea mai mare sursă de aprovizionare. Majoritatea aluminiului produs în America provine din topirea deșeurilor, mai degrabă decât din producția primară.
Unii lideri din industria metalurgică sunt încântați de noile tarife impuse de Trump. În ianuarie, Leon Topalian, directorul executiv al Nucor, cel mai mare producător de oțel din SUA, s-a plâns de numeroasele excepții acordate de prima administrație Trump în ceea ce privește taxele vamale și a cerut extinderea acestora. De la anunțul făcut de Trump în februarie anul acesta privind intensificarea tarifelor, compania lui Topalian a crescut deja prețurile, la fel ca US Steel și Cleveland-Cliffs, celelalte două mari companii siderurgice americane. Prețul aluminiului a crescut, de asemenea. Luna trecută, Jesse Gary, directorul executiv al Century Aluminum, cel mai mare producător de aluminiu primar din America, a declarat că se așteaptă ca tarifele să aibă un „impact semnificativ” asupra profiturilor companiei sale.
Măsura în care aceste tarife se vor traduce în creșterea producției și a numărului de locuri de muncă rămâne incertă. De ani de zile, producția de oțel din America s-a menținut la aproximativ 75% din capacitate, iar administrația Trump dorește să o ridice la 80%. Cu toate acestea, producția de oțel și aluminiu abia a crescut după primul val de tarife impus de Trump în 2018.
Deși Century Aluminum a anunțat că va construi prima topitorie primară din America în aproape jumătate de secol, dublând producția internă de aluminiu primar, această decizie se datorează, parțial, unui grant de 500 de milioane de dolari acordat anul trecut de Departamentul Energiei. În februarie, Bill Oplinger, directorul executiv al Alcoa, un alt mare producător de aluminiu, a declarat că tarifele nu sunt suficiente pentru a determina compania sa să redeschidă unități în SUA, subliniind că prețurile ridicate la energie electrică reprezintă o constrângere mai mare. Oplinger a adăugat că este dificil să ia astfel de decizii „fără a ști cât timp vor dura tarifele”, deoarece compania sa își face planurile pe „un orizont de 20 până la 40 de ani”.
Producătorii americani – de la cei de automobile până la cei de electrocasnice – care depind de metale se confruntă, de asemenea, cu incertitudinea generată de amenințările imprevizibile ale lui Trump privind tarifele și evaluează impactul acestora. Potrivit BCG, o firmă de consultanță, taxele vamale anunțate în februarie vor adăuga 22 de miliarde de dolari la costul importurilor de oțel și aluminiu și până la 29 de miliarde de dolari pentru produsele derivate, de la piese de aeronave la lame de buldozer.
Tarifele impuse de Trump vor fi deosebit de dure pentru companiile în care metalele reprezintă o parte semnificativă a costurilor. Luați, de exemplu, echipamentele de construcții. Potrivit Barclays, oțelul constituie mai mult de o zecime din costul total al unor produse precum buldoexcavatoarele și excavatoarele. Producătorii de doze din aluminiu pentru băuturi carbogazoase și bere, precum Crown și Ball, vor vedea o creștere cu aproximativ 10% a costului unei doze de 12 uncii, deoarece aluminiul reprezintă aproximativ două treimi din costul total. Industria petrolieră americană va avea și ea de suferit: aproximativ 40% din diferitele tipuri de oțel utilizate pentru forajele petroliere sunt importate.
Unele companii vor atenua impactul tarifelor prin trecerea la materii prime alternative. Coca-Cola a declarat că probabil va ambala o parte mai mare din băuturile sale carbogazoase în sticle de plastic. Însă multe alte firme nu vor avea acest avantaj.
Într-o scrisoare adresată lui Trump luna trecută, Can Manufacturers Institute, un grup care reprezintă producătorii și cumpărătorii de doze metalice, a subliniat că tarifele impuse în 2018 au crescut costurile materiilor prime și au afectat grav producătorii de tablă de oțel acoperită cu staniu, folosită în mod obișnuit pentru conservele alimentare. Industria a fost nevoită să închidă nouă linii de producție, „contrar intenției” tarifelor, iar în prezent mai funcționează doar trei. Consumatorii ar putea începe curând să se plângă de prețul conservelor de fasole. >>
