O amenințare ‘fără precedent’ pentru sănătatea umană: schimbările climatice și arderea combustibililor fosili nu afectează doar mediul înconjurător, ci sunt totodată din ce în ce mai periculoase – și mortale – pentru oameni, după cum detaliază un raport anual de referință publicat miercuri în revista The Lancet, informează AFP, citată de Agerpres.ro.
Căldură ucigașă
Este marea noutate adusă de ediția 2025 a raportului Lancet Countdown, un raport publicat în fiecare an de această prestigioasă revistă medicală despre riscurile generate de schimbările climatice asupra sănătății. Pentru prima dată, autorii raportului au stabilit numărul deceselor direct provocate de căldură în ultimii ani.
Potrivit autorilor, 546.000 de decese pe an, în medie, au fost cauzate de căldură între 2012 și 2021, în principal în Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud, în contextul în care episoadele de caniculă se accelerează din cauza schimbărilor climatice.
Acest număr depășește cu mai mult de jumătate (+63%) nivelul înregistrat în anii 1990.
Această creștere a deceselor este asociată în mare parte cu creșterea populației mondiale. Dar dacă luăm în considerare și acest factor, mortalitatea legată de căldură crește totuși cu aproape un sfert (+23%).
‘Bebelușii mai mici de un an și persoanele de peste 65 de ani – cele mai vulnerabile grupe de vârstă – s-au confruntat în 2024 cu un număr nemaivăzut de zile de caniculă’, au evidențiat cercetătorii. Pentru aceste două categorii, durata medie de expunere a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani.
O căldură excesivă poate duce la tulburări renale, boli cardiovasculare și respiratorii, deficiențe de organe și, uneori, la deces.
Consecințele căldurii excesive pot fi uneori ascunse, precizează noul raport. Ea descurajează activitatea fizică și afectează somnul din timpul nopții, doi factori esențiali pentru ca oamenii să aibă o bună sănătate fizică și mintală.
Poluarea, un alt asasin
O altă concluzie importantă a raportului: influența tot mai mare exercitată asupra sănătății de poluarea aerului, accentuată totodată de schimbările climatice și cauzată, ca și acestea, de arderea combustibililor fosili – cărbune, gaze naturale -, care a stabilit un nou record în 2024.
Autorii raportului estimează că poluarea atmosferică asociată cu carburanții fosili a cauzat peste 2,5 milioane de decese în 2022. Tendința este totuși de scădere, datorită declinului înregistrat de utilizarea cărbunelui în țările dezvoltate.
O altă noutate a ediției din 2025 a raportului: autorii au cuantificat numărul specific al deceselor cauzate de poluarea asociată cu incendiile de pădure, un fenomen devenit tot mai frecvent din cauza episoadelor de căldură și de secetă.
‘Anul 2024 a stabilit un record de 154.000 de decese asociate poluării cu particule fine provenite din fumul incendiilor de pădure’, concluzionează noul raport.
Catastrofe naturale
Schimbările climatice accentuează fenomenele meteorologice ‘extreme’: secete, furtuni, inundații. Acestea au provocat cel puțin 16.000 de decese în 2024, potrivit raportului.
Numai că acest număr este foarte departe de a explica pe deplin efectele profunde ale acestor fenomene asupra sănătății umane. Astfel de fenomene pot fi dezastruoase pentru producția agricolă, periclitând alimentația adecvată pentru foarte mulți oameni.
Accelerarea episoadelor de secetă și de caniculă a amenințat siguranța alimentară pentru 124,4 milioane de persoane în 2023, potrivit raportului. Nici acest număr nu este exhaustiv, întrucât se bazează pe o analiză efectuată în 124 de țări, în condițiile în care în lume există aproape 200 de țări.
Boli infecțioase
De asemenea, schimbările climatice facilitează totodată circulația bolilor transmise de animale, în special de către insecte, care ajung să se stabilească în regiuni ce erau, până acum, inospitaliere pentru ele.
Un exemplu grăitor este febra denga, transmisă de țânțarul-tigru. Această insectă, altădată obligată să rămână doar în regiunile tropicale, dar care este de acum prezentă în Europa, a găsit condiții climatice din ce în ce mai favorabile.
Din cauza creșterii temperaturilor, potențialul global de transmitere al virusului denga a crescut cu mai mult de jumătate în raport cu anii 1950, contribuind la peste 7 milioane de cazuri înregistrate la nivel mondial în 2024.
Raportul citează și alte insecte a căror arie de răspândire continuă să se extindă, în timp ce ele transmit boli mortale sau invalidante: căpușa, care transmite febra hemoragică Crimeea-Congo, sau minusculul țânțar flebotom, care transmite leishmanioza, o boală parazitară.
Raportul Lancet Countdown este redactat în fiecare an pe baza cunoștințelor științifice generale de către 100 de cercetători internaționali coordonați de University College din Londra, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Reuters: „Furtuna secolului” în Jamaica, uraganul Melissa, se îndreaptă spre Cuba
