Twitter și LinkedIn se prosternează la picioarele Chinei, scrie analistul Edward Lucas într-un articol CEPA.
🔹 Dacă credeți că locuiți într-o țară liberă și utilizați Twitter (330 de milioane de utilizatori) sau LinkedIn (750 de milioane), mai gândiți-vă. Ambele platforme de socializare tocmai s-au închinat Partidului Comunist Chinez. Și nu vor să vorbească despre asta.
Prietena mea Anne-Marie Brady este una dintre cele mai importante experte din lume în probleme chineze. Twitter tocmai a făcut-o invizibilă. Oricine a încearcat să viziteze profilul @anne_mariebrady în acest weekend, a fost oprit de un ecran de avertizare. Unele tweet-uri recente, care satirizează centenarul Partidului Comunist Chinez, sunt „indisponibile”. Căutările după numele ei te aruncă într-un gol. De asemenea, îi este interzis accesul în cont. Nu mai poate posta niciun tweet, nici să transmită mesaje oamenilor – sau să se plângă celor de la Twitter.
Acest lucru rezultă probabil dintr-o campanie concertată a agenților online ai Partidului Comunist Chinez. Dacă reclamațiile sunt suficiente, acestea declanșează de obicei un răspuns automat de blocare. Utilizatorul se trezește furios și neputincios. De fapt, Partidul Comunist Chinez își extinde controlul în inima unei societăți libere.
Deunăzi, mi-am schimbat profilul pe LinkedIn, care i-a avertizat recent pe unii critici proeminenți ai regimului de la Beijing că profilurile lor nu vor mai fi vizibile în China continentală, deoarece încalcă legile locale.
Am decis să testez asta. Am adăugat câteva detalii despre newsletter-ul meu săptămânal, China Influence Monitor. Am menționat încercările „de a marginaliza Taiwanul (Republica China) …, [și] … de a șterge identitatea tibetană și a Turkestanului de Est”. Am adăugat referiri clare la biserica subterană și Piața Tiananmen: toți termenii tabu la care mă puteam gândi, de fapt.
A funcționat ca uns. În câteva ore, LinkedIn mi-a trimis un e-mail politicos și opac. Și am fost blocat.
Asta mă enervează. Vreau să știu de ce LinkedIn sau proprietarii săi de la Microsoft au început să spioneze discursul utilizatorilor privind China. A fost ceva preventiv? Sau compania a fost instruită s-o facă? Dacă da, cine a dat comanda, când și în ce termeni?
LinkedIn nu ne va spune. Am transmis povestea la London Times. Nici colegii de acolo nu au putut obține un răspuns. Nici parlamentarii britanici, care l-au chestionat pe un director de la Microsoft la o ședință a comisiei parlamentare, săptămâna trecută.
În alte părți ale economiei, boicotăm companiile care se comportă prost. Dar am nevoie de LinkedIn ca instrument profesionist, nu în ultimul rând pentru a-i urmări directorii companiilor care nu doresc să răspundă la întrebări. Giganții tehnologiei nu sunt doar entități private profitabile. Ei conduc infrastructura democrației noastre. Chiar dacă suntem simpli „utilizatori”, nu clienți, ei încă ne datorează explicații pentru ceea ce fac.
Aceste companii se bucură de avantajele unui sistem politic și juridic gratuit atunci când își exprimă opiniile și își apără interesele. Proprietatea intelectuală și contractele lor sunt protejate de legi făcute nu de către un hățiș birocratic, ci de legiuitori aleși și aplicate de instanțe imparțiale. Încercați numai să aplicați așa ceva în Rusia sau China și veți vedea ce va ieși.
Dar acești monștri gigantici nu se străduiesc să protejeze sistemul care le permite succesul. Preferă comoditatea, creșterea și profitul.
Acest lucru înseamnă o pedeapsă pentru democrație. Ne bazăm pe e-mailuri, site-uri web, motoare de căutare, telefoane mobile și social media la toate nivelurile, de la campanii naționale până la mesagerie privată. Dar aceste sisteme sunt permeabile la atacuri, fie că este vorba de perturbări, „deepfakes” sau spionaj. Cineva a început recent să folosească „deepfake”-uri – audio și video sintetice – pentru a-l interpreta, foarte convingător, pe un asistent al liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi. Sosia digitală i-a păcălit pe politicienii din statele baltice și Ucraina să-i facă confidențe și remarci jenante.
Persoane rău intenționate aparținând unor puteri străine ne pot spiona și pot distorsiona percepția noastră asupra realității, ne pot modela procesul decizional. Putem încerca să-i oprim. Nu le va plăcea.🟦
