Lucrurile au fost destul de liniștite pentru Fiodor Ogarkov (nu este numele său real), după eșecul rebeliunii din iunie, orchestrată de fostul lider al Grupului Wagner, Evgheni Prigojin. Acest afacerist în vârstă de 34 de ani, tată a doi copii și fost mercenar Wagner, s-a trezit într-un concediu prelungit și a fost de acord să explice, pentru Novaia Europa, cum un autodeclarat patriot plecat să lupte în Ucraina „pentru copii” a ajuns să mărșăluiască spre Moscova, încercând să-l răstoarne pe ministrul Apărării, scrie Novaia Gazeta Europa (în rusă – AICI, în engleză – AICI).
Decizia
Ogarkov a decis să plece la război la începutul anului și a căutat să semneze un contract cu armata. El spune că se gândise de ceva vreme să se înroleze în ceea ce el numește „operațiunea militară specială”, susținând că dorea să facă acest lucru „pentru copii”.
„Urmăream transmisiuni din Ucraina, cu apeluri constante la uciderea de copii ruși, iar asta m-a determinat să iau decizia”, explică el, deși când i s-a cerut să prezinte un caz în care copii ruși ar fi fost uciși, a recunoscut că nu poate. Cu toate acestea, a adăugat că au existat multe exemple atât la televizor, cât și pe rețelele de socializare.
În timp ce aștepta un răspuns de la biroul local de recrutare, Ogarkov s-a întâlnit cu un mercenar din Grupul Wagner, aflat în concediu. Cei doi au început să discute, iar mercenarul l-a avertizat că din cauza lipsei de disciplină din armata rusă ar fi preferabil să se înroleze într-un grup paramilitar. Ascultându-i sfatul, Fiodor a aplicat pentru a se alătura structurilor Wagner, unde a descoperit rapid că lipsa de disciplină nu era cu siguranță o problemă, amintindu-și că interzicerea consumului de alcool sau de droguri fusese impusă atât de riguros în unitatea sa încât unor oameni „li s-a tăiat un deget sau chiar au fost împușcați” pentru abuz de alcool.
Drumul către Bahmut
După ce s-a alăturat Grupului Wagner, Ogarkov a trecut prin instruirea de bază, pe care a descris-o ca fiind efectuată în condiții aproape de luptă și care a dus uneori la accidente grave. Într-un exemplu pe care l-a dat, un instructor a călcat pe o mină care nu fusese dezactivată. „El și alți doi recruți au fost răniți. Instructorul, sărmanul om, avea deja o gambă artificială, și acum are două”.
După finalizarea instruirii de bază, majoritatea mercenarilor au fost repartizați în unități de asalt. Dar fiind absolvent de universitate, Ogarkov a fost selectat pentru instruire specializată și i s-a dat sarcina de a folosi un sistem de apărare sol-aer 9K38 Igla, evaluat la aproximativ 100.000 de euro.
La sfârșitul lunii februarie, el a fost trimis să servească în regimentul de artilerie antiaeriană al Wagner din orașul puternic disputat, Bahmut, care, până atunci, fusese aproape complet distrus.
În timpul petrecut pe linia frontului acolo, Ogarkov a spus că a descoperit că în armata rusă chiar exista un deficit de disciplină, așa cum fusese avertizat, dar și o lipsă de comandanți competenți. Ordinele prost gândite, de a ataca zone fortificate fără susținere adecvată de artilerie, însoțite de o lipsă cronică de muniție, au dus la pierderi uriașe care ar fi putut fi ușor prevenite, argumentează Ogarkov, numind „genocid rus” ceea ce a văzut. El a ajuns în curând să nu aibă nicio îndoială că marșul spre Moscova pentru a-l înlocui pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, era singura soluție.
Mașina de tocat carne din Bahmut
Toți noii recruți Wagner sunt imediat informați cu privire la trei reguli principale: fără alcool sau droguri, niciun telefon mobil și nicio comunicare cu localnicii.
Recruții sunt avertizați că, deoarece localnicii simpatizează adesea cu Ucraina, o bunicuță prietenoasă care le-ar aduce trupelor mâncare caldă ar putea ca în același timp să dezvăluie poziția unității lor către forțele armate ucrainene, ceea ce ar putea atrage rapid o lovitură de rachetă.
Propria apărare antiaeriană a Wagner, inclusiv sistemele Igla, precum și sistemele mobile de rachete sol-aer, Osa și Panțîr, acopereau din aer pozițiile grupului. Sarcina lui Fiodor era să acopere echipele de asalt de elicopterele inamice și rachetele cu rază lungă, iar pentru doborârea oricăreia dintre acestea el urma să primească o recompensă de 1,5 milioane de ruble (14.750 de euro).
În condițiile războiului urban, strategia Wagner era să folosească echipe de asalt cu acoperire aeriană de artilerie. Aceste unități se deplasau pe străzile orașului, chemând artileria ori de câte ori descopereau o fortăreață a inamicului. După ce artileria lovea pozițiile inamice, mercenarii de pe teren, mulți dintre ei recrutați din închisorile rusești, erau trimiși pentru a curăța zona.
Cel puțin, asta se întâmpla în zilele în care exista muniție. Cu toate acestea, lipsa extremă însemna că trupele adesea nu aveau sprijin de artilerie. Conform lui Ogarkov, cei mai mulți dintre condamnații recrutați de Wagner în februarie și martie anul acesta au murit în termen de șase luni.
Ogarkov pune lipsa cronică de muniție pe seama ministrului Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, despre care el susține că l-a transformat efectiv pe militarul rus într-o forță a cărei singură preocupare era de a fi fotografiată pentru rapoartele menite să satisfacă cerințele conducătorilor de rang înalt.
Ogarkov remarcă și că unitățile militare rusești erau adesea poziționate în pădure, fără a primi ordine sau obiective militare concrete. De multe ori, soldaților nu li se comunica nici măcar când alte unități rusești se aflau la o distanță mică, spune Ogarkov, ceea ce a dus la incidente repetate de foc prietenesc.
Între timp, atacurile de artilerie ale forțelor armate ucrainene continuau să devasteze trupele ruse. „După două săptămâni, un întreg pluton dispăruse!”, își amintește Fiodor, adăugând că pierderea inutilă de vieți pe care o vedea zilnic l-a determinat să realizeze că trebuie să se întreprindă ceva.
Indignarea față de comandanții Ministerului Apărării pare cu siguranță să fi pus în umbră preocuparea inițială a lui Ogarkov legată de copiii ruși uciși în Ucraina, ceva ce nu a mai menționat în discuțiile noastre, rezervându-și toată asprimea pentru Șoigu, despre care crede că ar trebui eliberat imediat din funcție.
Ogarkov susține că membrii de rând ai Grupului Wagner nu fuseseră niciodată împotriva lui Putin și chiar folosește termenul – „țar bun, sfetnici răi” – când afirmă că Șoigu s-a asigurat că președintele rus nu primea informații precise despre evoluția războiului.
Când a venit ordinul de a merge la Moscova, Ogarkov spune că nu a ezitat nici măcar o clipă.
Marșul spre capitală
„În mașină, am discutat despre ce s-ar putea întâmpla, cum am putea fi percepuți, ca teroriști sau ca rebeli?”, spune Ogarkov când descrie sentimentele sale din timpul marșului spre Moscova, recunoscând că „a existat o anumită teamă”.
Principala sa teamă era vărsarea de sânge – în special faptul că ar fi fost forțat să tragă asupra alor săi.
El și unitatea sa au aflat despre așa-numitul Marș pentru Justiție „cu puțin timp înainte”, spune Ogarkov, deși a refuzat să zică exact când și de la cine a primit informația. Totuși, unitatea sa nu a auzit despre lovitura de rachetă asupra unei tabere Wagner, care servise ca pretext formal pentru rebeliune. Asta, în ciuda afirmației șefului Wagner, Evgheni Prigojin, care susținuse că lovitura a dus la „pierderi uriașe”, făcând afirmația într-un mesaj postat la 23 iunie la ora 21:09, în care a și anunțat marșul.
„Personal, nu am niciun motiv să nu am încredere în Prigojin”, spune Ogarkov, adăugând că singurul scop al răscoalei era să scape de Șoigu.
În după-amiaza devreme a zilei de 24 iunie, în timp ce se deplasau de la Rostov-pe-Don către Voronej, unde trupele Wagner s-au adunat înainte de marșul lor, Ogarkov a văzut, pe marginea drumului, rămășițele arse ale unui camion militar Ural care aparținea Wagner. A realizat atunci că forțele ruse au tras o rachetă neghidată asupra camionului, dintr-un elicopter. El avea să afle mai târziu că fuseseră ucise aproximativ 30 de persoane, deși, spune el, mass-media nu a raportat incidentul.
După acea lovitură, comandanții Wagner au început să dea ordine strigând în radio să „tragă în orice se află pe cer”, își amintește Ogarkov, spunând că, deși nu voia să tragă în compatrioții săi, „cum să nu deschizi focul când ei trag în tine?”.
Convoiul Wagner a continuat spre Moscova sub un drapel rus, dar fără însemne Wagner afișate. Cu toate acestea, oamenii trebuie să fi știut de la știri că acela era convoiul grupului Wagner, spune Ogarkov. „Nu pot nici măcar să descriu cât de mult am fost susținuți de oameni! Dacă ni s-ar fi permis să avem telefoane, aș fi făcut videoclipuri”, zâmbește el.
Pe drumul spre Moscova, Fiodor a văzut zeci de oameni care făceau videoclipuri cu convoiul și strigau cuvinte de încurajare.
„Puterea Wagner!”, „Bine făcut, băieți! Dați-i drumul!”, „Doar fiți atenți” sunt câteva dintre vorbele pe care Ogarkov își amintește că le-a auzit. „Dacă am fi ajuns la Moscova, am fi fost întâmpinați cu aceeași energie. Am văzut 100% sprijin”.
Ordinul de retragere
După eșecul rebeliunii, mulți luptători Wagner s-au agățat de speranța că Putin măcar îl va înlocui pe „nemernicul de Șoigu”, spune Ogarkov, dar nu s-a schimbat nimic. Nici măcar nu a luat în considerare să semneze un contract cu Ministerul Apărării, iar cum nici Garda Națională nu era pe gustul său, Fiodor și-a luat concediu și s-a întors la familie, în apropiere de Moscova.
„Nu sunt un sinucigaș, aș vrea să rămân în viață, deci nu mă voi alătura Ministerului Apărării”, spune Fiodor, adăugând că opinia sa este una împărtășită de mulți foști membri Wagner.
Deși contractul său cu Wagner a expirat, Ogarkov se așteaptă totuși să fie chemat înapoi, la un moment dat. La fel ca el, mii de luptători Wagner ca el sunt blocați într-o stare de incertitudine, spune bprbatul. Unde ar fi putut să meargă toți? Unii au fost primiți în Belarus, dar Ogarkov nu înțelege ce ar putea să facă acolo. La fel, nu are niciun interes să fie trimis în Africa, invocând clima și salariile mai mici oferite acolo luptătorilor Wagne. Drept rezultat, Ogarkov spune că nu se așteaptă să se întoarcă la Wagner decât atunci când acesta va pregăti unități noi pentru desfășurare în Ucraina.
La 23 august, Ogarkov a încetat brusc să mai comunice cu Novaia Europa, dar pe 12 septembrie a trimis un mesaj audio în care spunea că în așteptarea negocierilor în curs cu Ministerul Apărării cu privire la această chestiune, Grupul Wagner se va întoarce în curând atât în Ucraina, cât și în Africa. >>
