Luminile albastre intermitente îi protejează pe fermierii polonezi care protestează de linia de camioane ucrainene, lungă de zece kilometri, pe care o blochează la punctul de trecere a frontierei Hrebenne-Rava Ruska, scrie The Economist.
Șoferii spun că i-ar fi dat imediat la o parte pe protestatari dacă nu ar fi fost poliția acolo, și nu există prea multe motive să ne îndoim că așa ar fi fost. Îngrămădiți în jurul unui foc la butoi, fermierii spun că nu fac decât să-și protejeze viitorul economic; nu vor să fie subminați de grânele ucrainene „subreglementate”. Șoferii, unii dintre ei așteptând de săptămâni întregi pe o vreme geroasă, întreabă ce legătură are acest lucru cu camioanele care transportă bunuri și ajutoare umanitare în Ucraina, care sunt, de asemenea, reținute. Nimeni nu are un răspuns.
Demonstrațiile de la graniță, care durează deja de cinci luni, au rădăcini economice. La începutul războiului, când Ucraina a pierdut accesul la porturile sale de mare adâncime din Marea Neagră, UE i-a scutit temporar pe șoferii de camioane ucraineni de la un sistem de permise care restricționează circulația în și dinspre bloc. Acest lucru a reprezentat o provocare pentru șoferii polonezi, care dominau afacerile locale de transport de marfă.
Între timp, o suspendare a taxelor de import și a cotelor pentru bunurile agricole ucrainene, produse de întreprinderi mai mari și mai eficiente, a reprezentat o concurență neașteptată pentru micile ferme poloneze, deja afectate de legislația de mediu a UE. De atunci, aceste tensiuni au fost agravate de o scădere bruscă a prețurilor mondiale la cereale, precum și de politica internă înaintea alegerilor locale poloneze din aprilie.
Protestele au costat Ucraina sute de milioane de dolari în pierderi de afaceri agricole și de transport de marfă. Situația este și mai gravă pentru șoferii care așteaptă la Hrebenne. Înainte de începerea protestelor, aceștia făceau cinci curse pe lună; acum sunt norocoși dac fac una. Cotele stricte determină cine este lăsat să treacă. La punctul de trecere de la Hrebenne trece un camion la fiecare oră – sau patru dacă este vorba de mărfuri perisabile sau cu valoare umanitară.
„Nu înțeleg ce vor”
Iaroslav Hnativ, șoferul aflat în fruntea cozii, spune că așteaptă de trei săptămâni. Situația l-a pus la încercare, fiind nevoit să își decupleze cabina de conducere de fiecare dată când trebuie să cumpere alimente sau să își umple „dușul”, o canistră de plastic pe care o ține ascunsă sub patul său de spumă fără dotări. „Nu înțeleg ce vor”, spune el despre protestatari. „Se răzgândesc de fiecare dată când vorbești cu ei”. Hnativ nu este singurul care crede că aceștia sunt în cârdășie cu Kremlinul.
Protestele fermierilor sunt, de asemenea, un teren fertil pentru operațiunile de influență rusești care-i vizează pe cei care au îndoieli legate de potențiala aderare a Ucrainei la UE. Kremlinul obișnuia să numească „măsuri active” tacticile de dezbinare și de guvernare cu care subminează unitatea dușmanilor săi. Cele mai reușite au fost construite pe baza unor nemulțumiri autentice. Piotr Krawczyk, șeful spionajului polonez din 2016 până în 2022, spune că ar fi surprinzător dacă Rusia nu ar încerca să folosească formule similare astăzi.
„Vladimir Putin este un oportunist”, spune el. „Când vede o posibilitate de a submina coeziunea, o va folosi”.
Jurnaliștii polonezi au legat câteva puncte albe. O anchetă a arătat că unul dintre protestatari părea să aibă legătură cu ambasada Rusiei din Varșovia. Un banner de protest făcea apel la Putin să „restabilească ordinea”, un mesaj puțin probabil în Polonia, dar care a generat multă vâlvă mediatică. Există, de asemenea, dovezi ale legăturilor dintre Rusia și unii membri ai partidului polonez de dreapta Confederația, care a jucat un rol în primele etape ale protestului. Andrii Cerniak, un purtător de cuvânt al HUR, agenția de informații militare a Ucrainei, spune că Kremlinul încearcă să lucreze la orice nivel poate. „Vedem asta foarte clar și urmărim situația. Ne ridicăm pălăria în fața lor, ca să fiu sincer. Este o muncă impresionantă”.
Un cercetător militar ucrainean care preferă să-și păstreze anonimatul spune că Rusia își intensifică ambițiile de influențare în mass-media. Astfel de intervenții nu sunt noi. Ecaterina cea Mare l-a angajat pe Voltaire pentru a scrie pamflete antipoloneze. Dar internetul a oferit noi oportunități de a pătrunde în opinia publică la o fracțiune din costurile anterioare. Cercetătorul spune că un exercițiu recent în Ucraina a descoperit 18.000 de pagini suspecte pe Facebook care promovau narațiuni false despre protestele poloneze – exagerând, de exemplu, corupția ucraineană.
Acțiuni pe termen lung
O analiză realizată de Antibot4Navalnîi, un grup de activiști care urmărește Doppelganger, rețeaua de influență malignă a Kremlinului pe rețelele de socializare, surprinde o poveste similară. Grupul a constatat că o rețea de aproximativ 10.000 de roboți a redistribuit o știre falsă despre protestul din Polonia, asigurându-se că aceasta a fost văzută de 50.000 de utilizatori. Multe dintre știrile false generate de Doppelganger au exagerat punctele de tensiune dintre țări: polonezi și ucraineni, germani și ucraineni, francezi și ucraineni.
Ce impact au aceste operațiuni este mai puțin clar. Colonelul Taras Djuba, din cadrul departamentului de comunicații strategice al Statului Major General al Ucrainei, spune că rușii joacă un joc pe termen lung. „Rareori obțin rezultate imediate, dar uzează apărarea oamenilor, astfel încât aceștia devin dispuși să asculte noi surse de informații”. Alte surse de informații din interiorul Ucrainei și Poloniei sugerează că Rusia a jucat un rol secundar în protestele din Polonia. „O mulțime de oameni au fost recompensați cu noi stele pe epoleți”, spune o sursă ucraineană de nivel înalt. „Ei i-au spus lui Putin că au organizat totul. Nu aș exagera”.
Negocierile intense la nivelul UE oferă speranța că problema frontierei poate fi rezolvată. La 27 martie, Krzysztof Paszczyk, liderul parlamentar al Partidului Popular Polonez, parte a coaliției de guvernare, a anunțat că Ucraina și Polonia sunt aproape de un compromis privind importurile agricole care ar liniști fermierii și ar permite UE să ajungă la un acord legat de extinderea comerțului fără taxe vamale cu Ucraina.
Dar chiar dacă se va găsi o soluție, protestul a provocat multe daune în relațiile dintre cele două țări. La începutul războiului, Polonia și Ucraina erau unite ca frați de sânge împotriva unui inamic comun. Polonezii au primit refugiați și au strecurat peste graniță avioane de vânătoare Mig, deghizându-le în piese de schimb. Acum, mulți polonezi văd Ucraina ca fiind coruptă sau chiar ca pe un concurent periculos. Iar mulți ucraineni îi văd pe polonezi ca pe un impediment pentru supraviețuirea lor. Domnesc, așadar, confuzia și neîncrederea. Și chiar dacă ideea că Rusia a avut un amestec este exagerată, aceasta a otrăvit și mai mult puțul.
