Peste 21.000 de români s-au alăturat, în timp record, demersului Comunității Declic și cer premierului Ciolacu să publice integral decizia din procesul Roșia Montană, de la Washington. Comunitatea Declic îi solicită premierului să își ia un angajament ferm că va publica integral decizia Curții de la Washington privind Roșia Montană, nu doar un rezumat sau o versiune cenzurată.
Pentru a respecta cerințele de transparență, Guvernul Ciolacu trebuie să solicite în mod explicit Tribunalului publicarea deciziei și a tuturor documentelor asociate.
„Din nefericire, chiar în acest arbitraj o parte din documentele procesului au fost complet secretizate. Există o listă de 15 de astfel de documente cenzurate (1) la solicitarea Statului Român și 67 de documente la solicitarea Gabriel Resources. Nu dorim cenzurarea documentelor, ci fiecare cuvânt din decizia finală să fie disponibil publicului”, a completat Roxana Pencea Brădățan.
Solicitarea a zeci de mii de cetățeni vine în urma dezinformării practicate chiar de surse guvernamentale, care au susținut în mod fals că vom afla pe 10 februarie că suntem obligați să plătim „peste 2 miliarde de dolari” companiei Gabriel Resources, mai susține Brădățan.
Ca urmarea a acestor anunțuri publice, prețul acțiunilor Gabriel Resources la bursă au crescut brusc și acționarii companiei au câștigat, practic peste noapte, 200 de milioane de dolari. Presa românească a făcut speculații privind interesele ascunse ale statului român, ale guvernului și ale unor politicieni.
Va pune capăt arbitrajul internațional acestei avenutri financiar-politice care a durat de peste un sfert de veac?
Proiectul exploatării la Roșia Montană exista în baza unui contract secret între statul roman și RMGC până când a fost făcut public de jurnaliștii de la Rise Project în 31 august 2013.
El a scos la iveală faptul că licența de exploatare a fost acordată de către autoritățile române în 1999, fără licitație, companiei de stat Minvest, după care, în urma constituirii RMGC, licența a fost transferată acestei companii la care Minvest care deținea circa 20% din acțiuni.
Despre acestă licență de exploatare la Roșia Montană pentru 20 de ani, Monica Macovei, fost ministru al Justiției spunea: „Licenta de exploatare 47/1999 a fost acordată societății Minvest Deva (statul român), ca titular, și companiei RMGC, ca afiliat, iar ulterior licența a fost transferată de la Minvest la RMGC, Minvest rămânând companie afiliată.
Licența nr. 47/1999 era, însă, pentru mina veche, exploatată de Minvest (statul român) și închisă în
2006. Pentru noul proiect minier pe care îl promovează RMGC, perimetrul a fost modificat de âateva ori, astfel ca toate operațiile de explorare, cercetare arheologică, descărcări de sarcină arheologică, certificat de urbanism etc. se bazează pe un perimetru ilegal. Logic, asta înseamnă că pentru noul proiect nu există licență de exploatare.”
Însă, toate dezvăluirile, interpelările opoziției, zecile de contestări în instanță din partea ong-urilor
ca și refuzul unor localnici de a ceda n-au reușit să oprească proiectul.
Până în anul 2013 când guvernul Ponta, pus în imposibilitatea de a aviza un proiect demonstrat
ilegal, introduce realizarea exploatării RMGC într-un proiect de lege și-l trimite la Parlament pentru validare. Acest lucru scoate populația României în stradă în mai toate orașele din țară. Victor Ponta dă înapoi de frica protestelor și parlamentul respinge proiectul.
În 8 mai 2009, se semnează Tratatul Bilateral între Guvernul României și Guvernul Canadei pentru
promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.
În baza lui, România se angaja să protejeze investițiile canadiene. Printre ele, la acea dată, se afla și investiția companiei Gabriel Resources prin proiectul RMGC.
În 2013, fostul premier Emil Boc spune că proiectul a fost făcut cu toate excepțiile de la legile în vigoare în favoarea Gold Corporation.
Emil Boc afirmă că în perioada cât a fost în fruntea Guvernului nu a primit nicio notă de informare care să spună că Gold Coportation cere două miliarde de dolari despăgubiri. Emil Boc susținea că firma trebuie să respecte condițiile precizate de legile europene în materie și nu poate cere despăgubiri câtă vreme proiectul nu are aviz de mediu.
Procesul de pe urmă de la ICSID
Pe pe 22 iulie 2015 Compania Gabriel Resources dă România în judecată la Centrul Internațional al Băncii Mondiale pentru Rezolvarea Disputelor legate de Investiții (ICSID), cu sediul la Washington.
Procesul se desfășoară „în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”.
Doi ani mai târziu, Guvernul României prin Ministerul Culturii trimite un dosar de înscriere a sitului Roșia Montană în patrimoniul mondial UNESCO. Dosarul este retras însă și doi ani ani mai târziu repus pe masa UNESCO va fi aprobat în iulie 2021.
În iunie 2019, în timp ce la Washington se desfășura procesul intentat de Gabriel Resources României în care se cereau 4,4 miliarde de dolari despăgubire, Gigi Dragomir, șef al Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) prelungește licența RMGC printr-un simplu act al
președintelui agenției, nu prin hotărâre de guvern, pentru încă cinci ani, până în iunie 2024. Deși legea prevede că licența poate fi prelungită, dar nu e și obligatoriu.
Compania anunță, într-un comunicat de presă, că Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă la 14 septembrie 2023.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat societatea.
În februarie 2024 premierul Marcel Ciolacu anunță că este posibil ca România să piardă procesul și să fie nevoită să plătească despăgubiri de 2 miliarde de dolari.
