Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta pe o gamă largă de probleme, printre care frauda electorală, corupția și disputele teritoriale. În ciuda restricțiilor impuse de guvern, oamenii au ieșit pe străzi, iar protestatarii din întreaga regiune s-au confruntat cu poliția, mii de oameni fiind răniți sau aruncați după gratii, pe acest fond, scrie The Moscow Times. Publicația propune o retrospectivă „activă” a mișcărilor care au zguduit spațiul post-sovietic în 2020.
Rusia. Proteste în Habarovsk, din iulie 2020 până în prezent
<< Cel puțin 10.000 de protestatari au mărșăluit prin orașul Habarovsk, din orientul îndepărtat al Rusiei, în 11 iulie, în prima dintre cele peste 150 de manifestații în sprijinul guvernatorului demis, Sergei Furgal.
Furgal fusese arestat cu câteva zile înainte de primul miting pe motiv că ar fi ordonat uciderea mai multor oameni de afaceri, în urmă cu 15 ani, iar din vară se află în custodia poliției, la Moscova. Susținătorii săi consideră că acuzațiile care i se aduc sunt motivate politic și reprezintă o încercare de a revendica controlul asupra regiunii pe care partidul de guvernământ, Rusia, Unită o pierduse, prin victoria în alegeri a lui Furgal, în 2018.
În locul lui, președintele Vladimir Putin l-a numit pe Mihail Degtiarev, din partidul naționalist LDPR, însă protestele anti-Kremlin, cu mii de oameni, au continuat pe tot parcursul lunilor iulie și august. În continuare, au loc mici proteste.
Proteste împotriva amendamentelor constituționale: martie și iulie 2020
Activiștii ruși au ieșit în stradă după ce națiunea a susținut modificările constituționale care deschid calea extinderii guvernării președintelui Vladimir Putin până în 2036 și consacră în Constituție măsuri populiste și conservatoare.
Grupuri mici de protestatari s-au adunat în regiunile Rusiei, în contextul primului val al pandemiei, din martie, Krasnoyarsk, situat în Siberia, fiind martorul celei mai mari mulțimi de oameni, de 250 de protestatari.
În iulie, după votul „da” și pe măsură ce virusul a slăbit temporar controlul, până la o mie de persoane atât la Moscova, cât și la Sankt Petersburg, au protestat împotriva schimbărilor susținute de Putin. Cel puțin 140 de oameni au fost arestați.
Apărarea dealului Kuștau: august 2020
La începutul lunii august, au izbucnit ciocniri pe dealul Kuștau, din republica centrală rusă Bașkortostan, când Compania Bashkir Soda (BSK) a început să exploateze calcarul dintr-un loc considerat sacru de către localnici.
Sute de protestatari au campat zile întregi la poalele orașului Kuștau și li s-au alăturat mii de alții în zilele critice ale protestului. Aproximativ 50 de protestatari au fost reținuți și tabăra lor a fost distrusă în urma ciocnirilor cu firmele de securitate angajate de BSK și cu trupele anti-revoltă. Evenimentul a fost surprins într-un videoclip care s-a viralizat și a stârnit indignare publică.
Autoritățile regionale au intervenit pentru a opri mineritul, iar guvernul a revendicat proprietatea BSK. Mulți dintre protestatari rămân în detenție și sunt condamnați la închisoare.
Belarus: Proteste anti-guvernamentale: mai 2020 – prezent
Belarusul este cuprins de luni bune de demonstrațiile antiguvernamentale istorice, care au izbucnit după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Lukașenko a revendicat un al șaselea mandat, cu 80% din voturi.
Oponenții săi susțin că alegerile au fost trucate și că nou-intrata în politică, Svetlana Tihanovskaia, care a candidat în locul soțului ei încarcerat, a fost adevăratul câștigător.
Tihanovskaia a fugit din țară, dar cea mai mare mișcare de protest din istoria Belarusului trăiește, în ciuda represiunii.
Cel puțin 30.000 de persoane au fost arestate, mitingurile s-au soldat cu peste 1.300 de răniți și cel puțin cinci oameni uciși, de la debutul tulburărilor, în urmă cu șapte luni.
Protestele declanșează războiul dintre Armenia și Azerbaidjan, în Nagorno-Karabah: iulie 2020, noiembrie 2020 – prezent
Când au izbucnit pentru prima dată ciocniri între forțele armene și azere staționate în disputata regiune Nagorno-Karabah, în luna iulie, zeci de mii de oameni au protestat în capitala azeră, Baku, pentru a cere guvernului să intre în război cu Armenia.
În timp ce conflictul din regiunea muntoasă mocnește de aproape trei decenii, războiul de șase săptămâni care a izbucnit în septembrie s-a încheiat cu o înfrângere a Armeniei și o schimbare a status quo-ului regional, în favoarea Azerbaidjanului.
Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, se confruntă cu un viitor incert după ce a semnat un acord de pace intermediat de Rusia – proteste furioase au izbucnit la Erevan imediat după ce a anunțat acordul de pace pe Facebook, sute de protestatari asaltând clădirile guvernamentale. Protestele împotriva lui Pașinian continuă, pe fondul refuzului său repetat de a demisiona. Peste 300 de persoane au fost reținute de când au început demonstrațiile.
Revoluția din Kârgâzstan: octombrie 2020
Mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Bișkek, din Kârgâzstan, pe 5 octombrie, pentru a protesta împotriva alegerilor afectate de acuzații de cumpărare a voturilor – aceasta a marcat începutul celei de-a treia revoluții din ex-republica sovietică, din 2005. Protestatarii au asaltat clădirile guvernamentale și l-au eliberat din închisoare pe fostul președinte, Almazbek Atambaiev. În timpul nopții, s-au produs ciocniri violente cu poliția.
Ciocnirile post-electorale au continuat în următoarele două săptămâni, ceea ce a dus la anularea rezultatelor alegerilor, la demisia președintelui Sooronbai Jeenbekov și la numirea populistului Sadir Japarov în funcția de președinte al țării. Peste 1.000 de persoane au fost rănite și un protestatar a fost ucis, în cele două săptămâni de haos politic.
Proteste pro-Europa în Moldova: decembrie 2020
Președintele ales pro-european al Moldovei, Maia Sandu, se confruntă cu o opoziție acerbă din partea pro-rusului Igor Dodon și a partidului său socialist, în ciuda unei victorii electorale fără echivoc.
Parlamentarii moldoveni au adoptat un proiect de lege care a transferat controlul agenției de informații a țării de la președinte la parlament, pe 3 decembrie – cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea oficială a perogativelor de către Maia Sandu. Sandu vede acest pas ca pe o încercare de reducere a puterilor prezidențiale și de tranferare a unei mai mari influențe către parlamentul controlat de Dodon.
Cel puțin 5.000 de oameni au protestat în fața parlamentului de la Chișinău, în ziua adoptării proiectului de lege, și peste 20.000 au participat la demonstrația pro-Sandu din weekendul următor, cerând noi alegeri parlamentare. >>
